Profesorii vor primi salarii în funcţie de rezultate

Din anul şcolar 2009-2010, cadrele didactice ar putea fi plătite în funcţie de performanţa la clasă, conform ministrului învăţământului, Ecaterina Andronescu. Aceasta susţine că salariile profesorilor vor creşte cu 33% pentru că bugetul aprobat de Parlament e suficient pentru această majorare, dar creşterea va fi condiţionată, de performanţa pe care o obţine un profesor la clasă. „Fiecare profesor va fi evaluat în baza criteriilor de performanţă, pe care Ministerul Educaţiei le elaborează acum cu sindicatele din învăţământ”, a afirmat Ecaterina Andronescu.

 

Evaluatori

Profesorii ar urma să fie evaluaţi de alte cadre didactice, de pă­rinţi, de elevi şi de directorul şcolii şi în funcţie de munca de­pu­să, salariile dascălilor ar putea creşte cu 50% sau ar putea chiar să scadă cu 10 procente. O comisie tehnică formată din reprezentanţii ministerului, sindicalişti, membri ai Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) a realizat un proiect care prevede plata dascălilor în funcţie de re­zultatele la clasă. Proiectul prevede că dascălii vor primi calificative care să reflecte nivelul profesional al fiecăruia. Aceste calificative le vor influenţa, în mod direct, salariile. Astfel, în funcţie de munca lui, un profesor poate primi calificativul „nesatisfăcător”, caz în care leafa i-ar putea scădea cu 10 procente, până la următoarea evalu­are. Un profesor apreciat cu „satisfăcător” va avea salariul neschimbat, iar „bine” ar duce la o creştere cu 10% a lefii celui cotat astfel. Cei mai câştigaţi vor fi profesorii ca­re vor obţine „foarte bine” şi „ex­celent”, cazuri în care salariul le va creşte cu 30% şi, respectiv, cu 50%.

Acesta se află deocamdată pe masa de dezbatere a sindicaliştilor şi va mai suferi, probabil, modificări.

 

Salarii mai mari sau mai mici, în funcţie de performanţe

Noile criterii de performanţă, de care va depinde, în mare mă­sură, leafa profesorilor, ar urma să fie aplicate din anul şcolar viitor. Ideea proiectului este ca doi profesori cu aceeaşi vechime şi cu acelaşi grad didactic să primească salarii diferite, raportate la performanţele fiecăruia. Profesorii ar urma să fie evaluaţi de alte cadre didactice, de părinţi, elevi şi de directorul şcolii. Astfel, în funcţie de munca depusă, salariile ar pu­tea creşte cu 50% sau, în alte ca­zuri, ar putea chiar să scadă cu 10 procente. „Proiectul vi­zează creşterea performanţelor din învăţământ, dar trebuie pus în baze le­gislative. Conform proiectului, sa­lariul ar pu­tea creşte, dar ar putea şi să scadă. Pe de altă parte, în con­diţiile legislaţiei actuale, salariile nu au cum să scadă, aşa cum se propune”, a precizat Florin Dobrescu, vicepreşedintele Federaţiei Edu­caţiei Naţionale şi lider pe Braşov, membru al co­misiei de elaborare a documentului.

 

Profesorul va fi supravegheat la clasă

Conform proiectului, cadrele didactice se vor autoevalua, dar se va ţine cont şi de părerea colegilor de catedră, a părinţilor şi a elevilor. Astfel, la fiecare sfârşit de an şcolar, profesorul trebuie să-şi completeze propria fişă de evalu­are în care să-şi aprecieze activitatea la clasă, modul în care planul de învăţământ este aplicat la nivelul clasei, timpul alocat explicaţiilor, realizarea unui orar diferenţiat şi participarea la activităţi extraşcolare. Fişa va fi supervizată, fie de şeful direct ori de şeful de catedră, fie de şeful comisiei metodice. Apoi trebuie semnată de directorul şcolii. „Mo­dalitatea de evaluare nu se va schim­ba prea mult. Deja există un regulament interior în unităţile de învăţământ, conform căruia există o fişă de evaluare în care profesorul se autoevaluează, apoi este evaluat de către colegii de catedră sau de comisia metodică. Iar în final, este evaluat de director în cadrul consiliului administrativ, pentru a nu exista suspiciunea de subiectivism”, a mai explicat vicepreşedintele FEN. Excepţie vor face profesorii care au obţinut la evaluare un punctaj nesatisfăcător, care vor fi reevaluaţi în următorul semestru. Între timp, profesorii vor fi obligaţi să participe la programe de formare, dar în acelaşi timp vor intra pe lista neagră, în cazul unor eventuale disponibilizări.

 

Şi dascălii vor primi calificative şcolare

Proiectul prevede că dascălii vor primi calificative care să re­flecte nivelul profesional al fiecăruia. Aceste calificative vor influenţa în mod direct salariul profesorilor. Astfel, în funcţie de munca lui, un profesor poate primi calificativul „nesatisfăcător”, caz în care leafa i-ar putea scădea cu 10 procente, până la următoarea evalu­are. Un profesor apreciat cu „satisfăcător” va avea salariul neschimbat, iar „bine” ar duce la o creştere cu 10% a lefii celui cotat astfel. Cei mai câştigaţi vor fi profesorii care vor obţine „foarte bine” şi „ex­celent”, cazuri în care salariul le va creşte cu 30% şi, respectiv, cu 50%. Liderul de sindicat al dascălilor braşoveni, Florin Dobrescu, consideră că un profesor care îşi fa­ce treaba aşa cum trebuie poate îndeplini fără mare efort criteriile de performanţă. „Aceste criterii nu sânt greu de realizat. Un cadru didactic care îşi face activitatea, la un nivel mediu, le poate îndeplini fără probleme. Dacă îşi face datoria, poate obţine calificativul foarte bine”, a mai spus Dobrescu.

 

Elevii şi părinţii vor fi furnizori de feedback

Specialiştii propun analizarea caietelor elevilor, a lucrărilor pe care le realizează şi chiar a fişelor de proiectare a activităţii elaborate de cadrul didactic. În plus, la evaluare ar participa, indirect, şi elevii şi părinţii, propunere care a stârnit numeroase controverse încă îna­inte de a fi realizat proiectul. „La acest capitol, au fost numeroase co­mentarii şi controverse. Nici elevul şi nici părintele nu pot fi evaluatori, dar pot furniza informaţii. Pot fi furnizori de feedback. De exemplu, elevul ar putea fi întrebat cât de des explică profesorul la şcoală sau cât de mult crede el că a progresat. La fel şi părinţii, pot furniza informaţii. În plus, noi am cerut şi evalurea inspectorilor de specialitate pentru că, în mare măsură, performanţa profesorului la catedră depinde şi de munca inspectorului”, a mai spus Dobrescu.

 

Criterii intrinseci de evaluare

Pe de altă parte, dascălii ar ur­ma să fie evaluaţi indiferent dacă elevii de la clasă au sau nu performanţe. „Există cazuri în care unii profesori se străduiesc foarte mult, alţii mai puţin, pentru că au elevi foarte buni. În plus, există factori externi. De exemplu, în comunităţile cu elevi de origine romă sânt foarte mulţi copii fără rezultate, dar la clasă profesorul se poate strădui foarte mult. Asta nu înseamnă că profesorul nu are performanţă. De aceea, noi trebuie să cuantificăm ce depinde de dascăl”, a continuat Do­brescu. Care a adăugat că do­cumentul se află de-abia în prima etapă şi va mai suferi modificări. „În acest moment, proiectul se face cunoscut la nivelul profesorilor, colegilor noştri, care îşi vor spune şi ei opiniile. Am dori ca săptămîna viitoare să-l trimitem la minister, pentru a fi aprobat”. Reglementările no­ului proiect ar putea intra în vi­goare începând cu anul şcolar ur­mător.

 

Criterii pentru calificative

- Condiţii minime pentru a obţine gradul „satisfăcător”: prezen­ţa la timp, la toate orele, utilizarea manualelor şcolare, realizarea de ac­­tivităţi suplimentare pentru elevii cu dificultăţi, dar şi pentru cei capabili de performanţă, aplicarea corectă a sistemului de notare, utilizarea cel puţin săptămânală a bi­bliotecii, respectarea regulamentelor şcolare.

- Condiţii minime pentru a ob­ţine gradul „bine” şi „foarte bi­ne”, în plus faţă de cele pentru gra­­dul anterior: activităţi pe teme legate de „dez­voltarea fizică sănătoasă, integrală şi armonioasă” a e­levilor, te­me­le pentru acasă să re­prezinte jumătate din timpul săptămânal alocat disciplinei, implicarea în proiecte na­ţionale şi interna­ţionale.

- Condiţii minime pentru a ob­ţine gradul „excelent”, în plus faţă de cele pentru gradele anterioare: conceperea unui plan individual de studiu pentru fiecare elev şi a u­nui orar specific, individualizat, pe grupuri de elevi, susţinerea lecţiilor într-o limbă de circulaţie interna­ţională, proiectarea în co­mun cu al­te discipline a unor unităţi de în­văţare, iniţierea sau participarea la proiecte de cercetare ştiinţifică sau de dezvoltare, publicarea unor lu­crări de specialitate, ob­ţinerea de re­zultate foarte bune cu elevii la concursuri şcolare.

---