Iubitorii zăpezii vor da Alpii pentru Semenic!

            Un paradis de iarnă al schiorilor, dar şi al plimbărilor cu snowmobilul, pe jos sau cu ATV-ul, se doreşte a deveni în următorii ani judeţul Caraş-Severin, un paradis axat pe doi mari piloni naturali – Muntele Semenic şi Muntele Mic-Ţarcu – şi pe investiţii din fonduri europene şi private, în parteneriat cu Consiliul judeţean şi consiliile locale din zonele vizate.

Un paradis care să pună în umbră, prin frumuseţile naturale şi servicii, Alpii Elveţieni sau Austrieci. Proiecte ambiţioase, frumoase, dar extrem de dificil de finalizat, totul părând deocamdată doar un vis îndepărtat. Consiliul Judeţean Caraş-Severin a lansat cu ceva vreme în urmă  conceptul de „Reşiţa Alpină“, o idee interesantă, enunţată în urmă cu trei ani de preşedintele Consiliului judeţean, Sorin Frunzăverde, care vrea să transforme Reşiţa în bază de pornire către splendorile naturale ale Semenicului. Sorin Frunzăverde consideră că, pur şi simplu, municipiul trebuie conectat printr-o reţea de transport pe cablu, care ar avea, în linie dreaptă, numai 7 kilometri, de zona turistică Văliug-Crivaia-Semenic-Trei Ape. Este singura şansă de dezvoltare a oraşului ca punct de plecare, ca asigurator de servicii, de facilităţi de relaxare pentru turiştii montani, care pot pleca şi se pot reîntoarce aici, fără mari eforturi, consideră Frunzăverde.

Infrastructură şi priorităţi

 „E important să faci pe munte sute de kilometri de pârtii de schi, spune Sorin Frunzăverde, dar prioritar mi se pare transportul pe cablu, cu ajutorul căruia trebuie să legăm Reşiţa de zonele alpine şi, apoi, de triunghiul turistic pe care urmăreşte să-l realizeze pe Semenic Ioan Popa (important investitor în turism – n.n.). Va fi un efort important, pentru că terenurile trebuie date la schimb cu Romsilva, spre a le scoate din domeniul silvic. Apoi, văd o altă facilitate de transport pe cablu din Poiana Mãrului până pe Muntele Mic. Dar, pentru asta, trebuie reparate drumurile. Să nu uităm că cea mai importantă aglomerare urbană vecină cu zona noastră alpină este Belgradul, iar Serbia va fi integrată, mai mult sau mai puţin compensatoriu pentru Kosovo, în UE. Nu suntem, totuşi, în postura în care se află staţiunile din Alpi. Înainte de tunuri de zăpadă şi de kilometri de pârtii, ne trebuie, de pildă, parcuri de distracţii acolo, care, în Anglia, de exemplu, aduc cei mai mulţi turişti.“           

 Super - staţiuni

În acest context, doi investitori privaţi propun propriile lor proiecte de dezvoltare turistică, ambele în valoare de zeci de milioane de euro. Este vorba de Ioan Popa, care vizează zona Semenic, cu o telegondolă construită pe traseul fostului telescaun, primul din ţară, amenajat în 1947, o pârtie de schi, de două ori mai lungă decât cea mai mare din ţară, de fapt o reţea de pârtii care se pot interconecta, facilităţi de cazare. Într-o asemenea mare staţiune, cu 3.500 de paturi, faţă de cele 700 din prezent, pot să se relaxeze 3.000-3.500 de turişti zilnic şi pot să-şi găsească de lucru până la 500 de persoane. Celălalt proiect, al timişoreanului Romeo Dunca, este unul considerat chiar grandios. Proiectul, care va interconecta Poiana Mărului cu Muntele Mic şi Ţarcu, cuprinde 200 de hectare, pârtii de 60 de kilometri şi poate deservi 10.000 de schiori zilnic. De aici, susţine Dunca, primăriile Zăvoi şi Turnu Ruieni ar avea de câştigat cam un milion de euro pe an din impozite.              

Doamne ajută!

Dacă aceste proiecte se vor dovedi fezabile, „Reşiţa Alpină“ ar putea deveni o interfaţă a turismului montan. Iar în conexiune cu cele două virtuale zone turistice dezvoltate de cei doi oameni de afaceri, ar reprezenta un serios debuşeu pentru Caraş-Severin, precum şi un remarcabil reper turistic naţional şi internaţional.