Călin Popescu Tăriceanu despre Revoluţie şi cei 20 de ani care au trecut

Politicianul Călin Popescu Tăriceanu povesteşte, în interviul acordat Agenţiei MEDIAFAX, despre Revoluţie şi despre ce au însemnat ultimii 20 de ani pentru el şi pentru societatea românească.

Călin Popescu Tăriceanu: Nu cred în profeţia lui Brucan pentru că nu cred că istoria e făcută de masele populare, ci de lideri

Reporter: Ce eraţi şi ce făceaţi la Revoluţie?

Călin Popescu Tăriceanu: Eram asistent universitar la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Facultatea de Hidrotehnică. Nu făceam niciun fel de politică, nu eram nici membru de partid, nimic.

Reporter: Ce aşteptări aveaţi de la Revoluţie? S-au împlinit?

Călin Popescu Tăriceanu: Aş spune că în mare aşteptările s-au împlinit, pentru că România a cunoscut transformări uriaşe. A trecut la un sistem democratic, a adoptat economia de piaţă, capitalismul, sunt nişte progrese uriaşe, România s-a reformat, s-a transformat. Sigur, cred că aşteptările noastre întotdeauna sunt mai mari decât probabil posiblilităţile şi trebuie să înţelegem că România a trecut printr-un proces dureros de reaşezare, de restructurare economică care a încetinit cu mult probabil ritmul de atingere a unor obiective pe care românii şi le doreau în mod firesc, fără să cunoască moştenirea din perioda comunistă, o moştenire dificilă, care a însemnat un balast uriaş în transformarea României.

Şi transformările politice aş spune astăzi, începând să privim retrospectiv, lasă de dorit, pentru că mi-aş fi dorit ca România să se apropie mai mult de modelul adevărat european de republică parlamentară cu un sistem de împărţire a puterii ţării, ceea ce se numeşte în engleză "power sharing" între diferitele instituţii fundamentale ale statului. Ceea ce se întâmplă la noi de cinci ani de zile, această alunecare către o republică semi-prezidenţială este, aş spune, nepotrivită pentru modelul european, mai ales ţinând cont şi de experienţele proaste pe care le-a avut România cu un conducător.

Reporter: Unde se află societatea românească la 20 de ani de la Revoluţie?

Călin Popescu Tăriceanu: Societatea se află în progres şi în evoluţie, dar evoluţiile legate de viitorul apropiat nu sunt certe, nu putem să avem siguranţa că aceste evoluţii sunt neapărat pozitive. Încercările care se vor face în perioada următoare de aşa-numită modernizare a statului nu-mi dau sentimentul că se merge într-o direcţie corectă, ci într-o direcţie care este determinată de populismul deciziilor din ultimul an.

Renunţarea la sistemul bicameral este un lucru care vine împotriva sensului evoluţiei democratice, diminuarea numărului de parlamentari nu va duce la reforma clasei politice, aşa cum nici votul uninominal nu a dus la reforma clasei politice, pentru că în fond Parlamentul nu este decât expresia pură a structurii României de astăzi.

Fără ca să contest necesitatea poate a unor corecţii la nivelul arhitecturii instituţionale în România şi a Constituţiei, cred că de foarte multe ori, interpretările greşite care au fost date au fost rezultatul lipsei de cultură politică a celor care au fost în anumite momente chemaţi să asume responsabilităţi înalte în statul român. Deci nu atât Constituţia este de vină pentru tensiunile, disputele politice care au fost generate în ultima perioadă, cât interpretarea defectuoasă şi unilaterală a Constituţiei.

Reporter: Mai este valabilă profeţia lui Silviu Brucan?

Călin Popescu Tăriceanu: Într-o societate nu trebuie să diminuăm rolul liderior politici, dacă însă liderii adoptă atitudini populiste, atunci sigur că în loc ca societatea să progreseze, să evolueze către normalitate şi către ameliorarea relaţiilor sociale, ceea ce se produce este probabil exact rezultatul invers.

Deci eu nu cred în profeţia lui Brucan pentru că, spre deosebire de Brucan, eu nu cred că istoria este făcută de masele populare, eu cred că istoria trebuie să fie făcută de lideri, ăsta este rostul liderilor, să ducă poporul şi ţara într-o anumită direcţie. Însă sigur că pericolul este, repet, îmi pare rău că mă repet, populismul. Şi România în ultimii ani este bântuită de un grav val de populism care îndepărtează drumul de traseul stabilit iniţial. Chiar dacă la începutul anilor ‘90 democraţia românească a avut o serie de bâlbâieli, după aceea, începând din 1996, evenimentele care s-au succedat, alternanţa la putere, înţelegerea jocului democratic de către partidele participante la viaţa politică au făcut ca România să se comporte ca o adevărată ţară democratică şi din păcate aceste lucruri astăzi devin mai puţin evidente decât erau acum 10 ani.

 

---