Disputa de la Roşia Montană se înteţeşte

Primarii din zona apusenilor şi primarul din comuna Roşia Montană au transmis o scrisoare instituţiilor statului, prin care se împotrivesc iniţiativei ca vestigiile arheologice din zonă să fie incluse pe lista patrimoniului UNESCO.

Dacă galeriile miniere romane şi dacice vechi de 2000 de ani ar fi listate în patrimoniul UNESCO, ar însemna că orice activitate legată de exploatările miniere nu mai poate avea loc. O a doua scrisoare, de data aceasta venind, teoretic, din partea comunităţii din Roşia Montană, susţine acelaşi lucru – că nu îşi doresc listarea UNESCO, ci începerea exploatării miniere pe care compania canadiană Gold Corporation o pregăteşte de mai mulţi ani. „Comunităţile din Roşia Montană şi judeţul Alba nu susţin iniţiativa Ministerului Culturii de listare UNESCO a Roşiei Montane. Anunţăm faptul că autorităţile şi comunitatea locală nu susţin demersul de înscrieie pe lista UNESCO a Roşiei Montane în defavoarea dezvoltării economice a unei zone cu mari probleme sociale, în contextul existenţei unui proiect care include şi soluţia prezervării şi valorificării patrimoniului cultural local.”, se arată în scrisoarea semnată de primarul din Roşia Montană, Euden Furdui, de primarii mai multor localităţi din zonă şi de câteva asociaţii neguvernamentale, printre care Asociaţia Pro Roşia Montană.

Recentele scrisori sunt un nou episod din războiul care, de ani de zile, se duce între compania Gold Corporation, care vor să exploateze aurul din zonă cu o tehnologie bazată pe cianuri, şi cei care sunt de părere că exploatarea minieră e un lucru bun pentru zonă, pe de o parte, şi asociaţiile ecologice şi membrii comunităţii din Roşia Montană care se împotrivesc din răsputeri proiectului, pe de altă parte. Compania Gold Corporation promite mii de locuri de muncă, investiţii de sute de milioane de dolari, profituri totale pentru România de miliarde de dolari, precum şi bani pentru reabilitarea şi ecologizarea exploatării miniere, după închiderea acesteia. Pe de cealaltă parte, oponenţii proiectului- printre care se numără membrii Academiei Române, ca să dăm doar un exemplu- susţin că exploatarea minieră ar aduce nişte locuri de muncă în zonă, însă doar pentru o perioadă limitată, după care vor lăsa comunitatea să se descurce cu un dezastru ecologic şi ambiental şi cu un lac de decantare plin cu milioane de litri de apă infestată cu cianuri.

Compania Gold Corporation a obţinut, până acum, cinci certificate de urbanism care îi permiteau să înceapă demersurile pentru obţinerea autorizaţiilor necesare exploatării, însă patru dintre ele au fost anulate în justiţie. Al cincilea, care a fost eliberat în urmă cu puţin timp de autorităţile locale, a fost din nou atacat în instanţă de asociaţiile care se împotrivesc proiectului, cele maia ctive în acest sens fiind „Salvaţi Roşia Montană” şi „Alburnus Maior”.

 

Compania minieră Gold Corporation, într-o situaţie dificilă

Compania minieră a alocat, în ultimul deceniu, sute de milioane de dolari proiectului minier de la Roşia Montană. Banii s-au dus, în principal, pe strămutarea oamenilor din comună ale căror case stăteau în acela exploatării şi pe campanii media care urmăresc să atragă sprijin public pentru proiect. Dacă exploatarea nu începe să funcţioneze, înseamnă că Gold Corporation a pierdut tot ce a investit până acum. Pentru a dispune de lichidităţile necesare continuării proiectului, Gold Corporation s-a listat la bursa de la Toronto, sperând să obţină, din vânzarea de acţiuni, banii necesari, adică peste 800 de milioane de dolari. Cu toate acestea, interesul pentru acţiunile Gold Corporation a fost scăzut, canadienii adunând, de la bursă, doar 50 de milioane de dolari.

Un alt aspect nefavorabil exploatării de la Roşia Montană este rezoluţia votată recent în Parlamentul European, care recomandă ţărilor membre să nu mai accepte tehnologiile miniere bazate pe cianuri.

 

O încercare de confiscare a comunităţilor locale din Apuseni

Cele două scrisori deschise transmise recent opiniei publice, una semnată de primarul din Câmpeni, Andreş Ioan Călin, şi cealaltă semnată de mai mulţi primari şi asociaţii din zona Roşia Montană dau senzaţia că întreaga comunitate are aceeaşi părere precum cea expusă de semnatari. Ambele scrisori resping din start ideea că listarea localităţii în patrimoniul UNESCO ar putea fi benefică şi nu doresc nici măcar o dezbatere, în cadrul comunităţii, a acestei idei. În scrisoarea intitulată „Comunitatea din judeţul Alba şi Roşia Montană respinge vehement demersul demagogic de blocare a proiectului Roşia Montană prin înscrierea pe lista tentativa UNESCO” semnatarii, primari şi asociaţii, confiscă cu grosolănie dreptul la opinie nu numai al comunităţii locale, ci al unui întreg judeţ, dând practic senzaţia că, în zonă, toată lumea e de acord cu ei. Or, acest lucru e foarte departe de adevăr: atât în Roşia Montană cât şi în înteaga zonă a Apusenilor există asociaţii şi persoane care se împotrivesc acestui proiect. Mai mult chiar, e foarte greu de înţeles cum un primar al unei localităţi, în speţă Roşia Montană, poate califica încercarea de a lista localitatea pe care o conduce în patrimoniul UNESCO drept... demagogică şi prost venită, dezavantajoasă pentru localitate. Titulatura de a face parte din patrimoniul UNESCO poate aduce sute de mii de turişti, cum s-a întâmplat şi cu alte locuri din România: Maramureşul, mănăstirile din Bucovina, Delta Dunării, Sighişoara. Această listare poate aduce, deasemenea, fonduri uriaşe pentru comunitate, din diferite surse, cum ar fi fondurile europene, Banca Mondială, fonduri direct de la UNESCO, donaţii de la asociaţii şi organizaţii din întreaga lume.

Disputele la Roşia Montană vor continua, probabil, şi în perioada următoare. Este foarte grav însă că autorităţile locale nu pot trece peste aceste dispute pentru a urmări interesul comunităţii pe termen lung.

 

---