Peste 800 de cadre didactice ale UBB, împotriva noului proiect de lege a învățământului

La doar două zile după ce noua lege a învățământului a fost pusă în discuție publică, reprezentanții universitarilor clujeni au luat o poziție critică cu privire la acesta.

Profesorii, conferenţiarii, lectorii şi asistenţii semnatari, din toate cele 21 de facultăţi ale Universităţii Babeş-Bolyai, ţin să precizeze că proiectul Legii educaţiei 2010 reflectă o redactare grăbită, de circumstanţă, în care abundă neconcordanţele între propunerile referitoare la aceleaşi probleme care apar în titluri sau articole diferite, formulările neglijente care încalcă nu numai o minimă coerenţă din punct de vedere juridic, dar chiar şi acurateţea gramaticală indispensabilă unei Legi a învăţământului. Dincolo de carenţele evidente, de viziune, de concepţie,de redactare, de limbaj, se impune luarea în considerare, de către autorităţi, a câtorva obiecţii de fond, profund întemeiate, la adresa acestui proiect, susțin reprezentanții Universității Babeș-Bolyai.

 

Autonomia universitară, marele of

Astfel, cadrele didactice ale UBB susțin că autonomia universitară, proclamată în mod verbal, formal, este încălcată flagrant, golită practic de conţinut prin majoritatea reglementărilor care rezervă rolul decisiv metodologiei de aplicare, ce provine de la decizia centrală. În locul unui sistem bazat pe autonomie universitară, proiectul aduce un sistem centralist şi puternic birocratizat. Rolul şi locul, cu totul marginal, rezervat în proiect reglementărilor concrete privitoare la cercetarea ştiinţifică contravine flagrant ideii unor universităţi consacrate prin misiunea educativă şi ştiinţifică deopotrivă. „Ar trebui luat în seamă faptul că orice societate din era postbelică s-a modernizat folosindu-se de universităţi, sprijinindu-le şi dezvoltându-le pe acestea, înainte de toate sub aspectul capacităţii de dezvoltare ştiinţifică. Cine minimalizează importanţa cercetării ştiinţifice se condamnă la înapoiere”, se arată într-un comunicat de presă al acestora.

 

Politica, amestecată în viața universitară?

Autorii protestului mai spun că mecanismele preconizate în vederea selectării Rectoratelor deschid în România larg calea imixtiuni factorului politic, neacademic, încălcând evident principiul esenţial al depolitizării, ca o componentă indispensabilă a autonomiei universitare. Proiectul de Lege 2010 trădează voinţa unor grupuri de a acapara în mod fraudulos conducerea universităţilor, în dauna intereselor dezvoltării universitare. Politizarea conducerilor universităţilor, promovată tacit de proiectul de lege 2010, este unul dintre cele mai grave atentate la dezvoltarea universitară în România de după 1989, subliniază reprezentanții UBB.

 

Profesorii universitari vor să lucreze după 65 de ani

Dacă sindicatele profesorilor preuniversitari sunt nemulțumite de stabilirea vârstei de pensionare la 65 de ani, susținând că profesorii, din cauza uzurii psihice, ar trebui să se pensioneze mai repede, iată că profesorii universitari se simt capabili să profeseze nu doar până la 65 de ani, ci „I mult după această vârstă. Stabilirea mecanică a unui criteriu de pensionare (vârsta de 65 de ani) pentru profesorii universitari antrenează o hemoragie a valorilor prin (migrarea efectivă a foarte mulţi profesori, care nu vor accepta ca soarta lor să depindă de deciziile a tot felul de amatori ajunşi universitari sau politruci mascaţi). A forţa pensionarea profesorilor universitari la 65 de ani, fără a lua în seamă opera şi valoarea efectivă a fiecăruia, va priva instituţiile româneşti de cea mai calificată parte a specialiştilor. Această forţare are multe implicaţii juridice (de pildă doctoranzii pot acţiona în justiţie aplicarea contractelor de studii), explică profesorii de la Babeș- Bolyai. O astfel de forţare a mai fost practicată, amintesc ei, doar de regimurile de dictatură din România (vezi Carol al II-lea, vezi Reforma din 1948, vezi ultimi ani ai regimului Ceauşescu). Forţarea va afecta grav un sistem aflat în criză de specialişti, al căror efectiv real este sub nevoile existente. Expansiunea necesară în vederea depăşirii unor decalaje istorice presupune păstrarea şi nu îndepărtarea personalităţilor consacrate printr-o operă relevantă. Forţarea amintită este în evidentă contradicţie cu tendinţa generală în sistemele avansate din ţările europene (Germania, Italia etc.) şi cu soluţiile practicate de SUA, Canada şi alte ţări, de extindere a perioadei în care experienţa unor generaţii de valoare recunoscută poate fi pusă în folosul asigurării calităţii învăţământului superior.

Având în vedere aceste grave deficienţe de fond ale proiectului, la care se pot adăuga foarte numeroase observaţii critice relevante, ne exprimăm convingerea că retragerea proiectului de lege 2010 şi pregătirea unui alt proiect va avea efecte benefice asupra realizării în România a unui sistem de învăţământ superior corespunzător modelului european şi necesităţilor reale ale societăţii româneşti, încheie reprezentanții universității.

Până în momentul transmiterii comunicatului, la acest protest au subscris peste 800 de cadre didactice din toate facultăţiile Universităţii Babeş-Bolyai, lista rămânând în continuare deschisă.

 

---