Elevii braşoveni la psiholog

Numărul elevilor consiliaţi de psihologii şcolari este în continuă creştere. În anul şcolar 2008-2009 au fost consiliaţi 9.215 tineri faţă de 7.122 anul anterior. Specialiştii susţin că această creştere nu este cauzată de un număr mai mare de probleme cu care se confruntă elevii, ci cu o mai mare încredere în consilierii şcolari şi o mai mare deschidere pentru ajutorul de specialitate. În unităţile şcolare din judeţul Braşov există o sută de consilieri şcolari care se ocupă de problemele copiilor, fie ei preşcolari, şcolari sau liceeni. Ca şi adulţii, elevii au probleme foarte mari, suferă la fel ca ei, se închid în ei sau chiar apelează la măsuri disperate. Problema este că ei nu ştiu cum să facă faţă situaţiilor şi trăiesc adevărate drame, care le marchează viaţa. De la tulburări comportamentale, emoţionale, cauzate de situaţia familială sau de ruptura dintre generaţii, crize de personalitate sau eşecuri sentimentale, toate aceste probleme îi împing pe elevi să apeleze la ajutorul psihologului şcolar.

 

Aproape 10.000 de tineri consiliaţi

În ultimii ani, numărul elevilor care vin la conislierul şcolar este în continuă creştere. Conform statisticilor realizate de Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională Braşov, numărul tinerilor care au călcat pragul cabinetului de consiliere a crescut de la 7.122 în anul şcolar 2007-2008, la 9.215 în anul 2008-2009. În judeţul Braşov sunt peste 90.000 de copiii integraţi în sistemul de învăţământ. Şi doar o sută de consilieri şcolari. Ar fi ideal ca fiecare şcoală să aibă propiul psiholog, dar acest lucru e departe de a putea fi curând posibil. „Faţă de alte judeţe din ţară, Braşovul stă bine. Avem o sută de psihologi, unii dintre ei activează şi la grădiniţă. Având în vedere situaţia socială, problemele socio-economice, nevoia de consiliere a crescut. În cabinetul consilierului vine şi elevul şi vin şi părinţii care au nevoie de ajutor. În situaţia actuală, noi putem lucra doar pe aspectele psihologice, ajutăm persoana să vadă situaţia dintr-o altă perpectivă”, a spus psihologul Anca Urduzan, director al Centrului Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională (CJRAE).

 

Probleme transgeneraţionale

Pe lângă problemele individuale ale elevilor, consilierii şcolari realizează întâlniri periodice cu clasa pentru a dezbate teme legate de tulburări comportamentale, dar şi de prevenirea şi combaterea actelor de violenţă din şcoli, tehnici de comunicare eficientă, programe de consiliere vocaţională, educarea copiilor pentru timpul liber etc. Consilierile de grup au crescut anul trecut, fiind consiliaţi 29.453 faţă de 28.403 de elevi. În cadrul consilierilor de grup, psihologul şcolar discută despre stilul de viaţă sănătos, petrecerea timpului liber sau face chiar educaţie sexuală. Psihologul a precizat că a crescut şi numărul proiectelor şi a programelor destinate elevilor. În urma analizelor, psihologii au ajuns la concluzia că cele mai dese probleme cu care se confruntă adolescenţii braşoveni sunt cele transgeneraţionale. „Diferenţele între generaţii sunt resimţite acut de tineri Familia în general este cea care creează o stare de bine, dar poate crea şi starea de tensiune şi stres. Ne-am confruntat cu cazuri de abuz în familie, fie din cauza alcoolului, fie unul dintre părinţi era violent. De asemenea, şi elevii care au unul sau amândoi părinţii plecaţi în străinătate. Aceşti copii au carenţe afective care se traduc în tulburări de comportament sau comportamente antisociale”, a explicat Urduzan. Toate problemele pe care le trăiesc copiii şi tinerii sunt probleme reale, resimţite profund de aceştia. „Fiecare problemă este gravă, iar cel care o trăieşte, o resimte puternic. La nivel personal fiecare are propria logică şi noi tratăm la fel problemele”, a mai spus Anca Urduzan.

 

Comportamente violente determinate de media

Elevii braşoveni nu fac excepţie de la regula limbajului violent şi a unei agresivităţi mai mult sau mai puţin accentuate. Psihologul a explicat că aceste comportamente nu sunt specifice societăţii contemporane, existând dintotdeana. „Este foarte cunoscut faptul că un comportament agresiv este determinat de modificările biologice care se produc în corpul tinerilor mai ales la vârsta adolescentină”, a mai spus directorul CJREA. Totodată aceasta explică că media are un efect devastatator asupra personalităţii copiilor şi a tinerilor. „Atâta timp cât copiii văd la televizor tot felul de emisiuni cu conţinut agresiv, filme violente sau care prezintă acţiuni antisociale, copiii nu au ce să înveţe bun. În plus, acum din ce în ce mai des, desenele animate abundă în violenţă exacerbată. Ce pot învăţa aceşti copii de la TV?”, se întreabă psihologul. În ceea ce priveşte eşecurile amoroase care pot crea probleme adolescenţilor, consilierii susţin că nu este de glumit cu idilele romantice adolescentine căci în spatele fiecărei despărţiri poate apărea o adevărată dramă pentru copil, la care părinţii nici nu se gândesc. Consilierii şcolari sfătuiesc părinţii să acorde timp copiilor, să fie atenţi la orice schimbare comportamentală a acestora, să solicite ajutor atunci când între ei şi copii intervine o barieră de comunicare. „În general, vin la psiholog atunci când au o problemă şi când o recunosc. Cadrele didactice de obicei sunt cele care îşi dau seama că ceva nu e în regulă cu un elev. Şi atunci intervenim noi”, a mai spus psihologul.

 

Problemele familiale cele mai numeroase

Multe probleme ale copiilor sunt cauzate chiar de familie, spun specialiştii: elevii sunt nemulţumiţi de relaţia lor cu părinţii, dar şi traumatizaţi în urma divorţurilor adulţilor. Unii elevi trăiesc cu speranţa că tatăl sau mama plecaţi prin divorţ vor veni să îi viziteze şi alţii care sunt pasaţi de la un părinte la altul, într-un du-te-vino ce le distruge echilibrul interior. Efecte negative produc asupra lor şi traumele legate de decesul unuia dintre părinţi, situaţie în care psihologul trebuie să fie foarte precaut pentru că elevul se închide foarte mult şi nu acceptă să vorbească nimeni. Atunci datoria consilierului este una mai subtilă. „Dacă acel copil nu vine la noi să vorbească despre asta şi să se lase ajutat, atunci trebuie să îi câştigăm încrederea. Psihologul poate merge la clasă, să vorbească despre problemă la modul general fără să facă referire direct la elev şi atunci elevul va realiza că psihologul şcolar este cel care îl poate ajuta”, a mai spus directorul CJREA. În ceea ce priveşte tentativele sau obsesia sinuciderii care pare un fenomen în creştere, Anca Urduzan a precizat că psihologii şcolari s-au confruntat şi cu asemenea cazuri, dar când este vorba de depresie severă sau cazuri mult mai grave, care ţin de patologic, se apelează la psihiatru.

 

---