Nicio săptămână fără faptă bună. Reportaj cu stetoscopu de gât

cristi.ciulei 07 Martie 2013, 11:12:30 40 comentarii
Nicio săptămână  fără faptă bună. Reportaj cu stetoscopu de gât

Nicio săptămână / fără faptă bună. Reportaj cu stetoscopu’ de gât

Vremea trece ca să-şi facă planul. A trăi e un pericol mortal… unu’ n-a scăpat!

Obiectul care l-am văzut cel mai des în aceste două săptămâni a fost stetoscopul! Mărunt şi insignificant în aparenţă dar câte informaţii prompte poate el releva: „respirăm adânc, aşa, mai rar, acuma tuşim…”

Şi la urmă fişa cu „starea pacientului”. Analogia nu-i complicată… Dacă pui „stetoscopul” informaţiei pe sectoarele care mai au cât de cât ceva viaţă, îţi apare instantaneu la ecograf:

Starea (pe loc) a Naţiunii

România a pierdut într-un sfert de secol peste 20% din populație, mai ales prin emigrare.

România are aproape jumătate din elevii de liceu analfabeți funcționali.

Jumătate din populație trăiește în mediul rural, dar România importă 80% din alimentele pe care le consumă.

Jumătate din populație nu are canalizare și apă curentă.

România e coruptă pînă în măduvă, lucru care nu ar fi posibil dacă polițicul și justiția nu ar fi corupte pînă în măduvă.

Instituțiile din România sînt conduse de regula de incompetenți și corupți, ajunși șefi doar pentru că au reușit să se adapteze unui sistem clientelar și mafiot, sistem în care orice om competent și corect e penalizat.

Deși e o țară în care nu se întîmplă aproape nimic, România are vreo zece televiziuni de știri, iar românii sînt cei mai mari consumatori de tv din lume, cu o medie de aproape 7 ore pe zi.

Formatorii de opinie de la tv nu se deosebesc cu nimic de lăutarii care cîntă orice li se comandă, cu bancnota lipită pe frunte.

Iar națiunea joacă după cum cîntă lăutarii: tot pe loc, pe loc, pe loc…

Filozoful Seneca şi… Doamna Udrea!

Ce vă spun acum e absolut senzaţional! Niciodată nu v-am cerut ceva imperativ, acum o fac!

Intraţi pe blogul d-nei Udrea şi veţi găsi pe prima pagină, drept motto, fraza: OMNIA MEA MECUM PORTO - „toate cele care îmi aparţin le duc cu mine”. (blog.elenaudrea.ro)

Am rămas realmente consternat, pentru că ştiam cărui filozof îi aparţine fraza şi mai ales la ce face trimitere!

În Epistole Morale ale lui Seneca, fraza îi e atribuită filosofului Stilpon în dialog cu Demetrios Poliorcetul, cel care tocmai ce îi distrusese cetatea… Iată ce ne învăţa marele stoic: Atunci când patria lui Stilpon a fost înrobită, copiii şi soţia omorâţi, și el se îndepărta de dezastrul general (de unul singur şi fără îngrijorare), Demetrios, cel care făcuse toate astea l-a întrebat pe Stilpon dacă crede că a pierdut ceva. El a răspuns: „toate cele care îmi aparţin le duc cu mine”, OMNIA MEA MECUM PORTO. „Toate bunurile mele sunt cu mine” - adică dreptatea, cinstea, înţelepciunea, a răspuns pe loc acest bărbat puternic, de neclintit!...

Astea sunt totuși considerente liminare. Halucinant rămâne cine i-a sugerat d-nei Udrea un asemenea motto! În mod cert un om şcolit, cu lecturi profunde (Toader Paleologu?) dar care parcă a avut şi-o intenţie subversivă! Chestiunea de fond rămâne să ghicim ce înţeles anume i-a reţinut atenţia doamnei Udrea din povestea filosofului grec? Se va fi gândit dânsa oare că-și poate purta deodată TOATE Vuittoanele, TOȚI pantofii, cu TOATE tocurile, TOATE taioarele, poate chiar TOATE limuzinele - ca să nu mai vorbim de modesta-i colecție de bijuterii?

Dar dacă dna Udrea chiar a luat în serios Epistola Morală a lui Seneca?

Evrika! Asta trebuie să fie: dna Udrea a disprețuit tot timpul bunurile materiale, limuzinele, viloaiele, bijuteriile - vulgare simboluri ale unui statut social superior pe care nu şi l-a arogat niciodată! Dreptatea, cinstea, prudența, modestia - acestea au fost și au rămas singurele bunuri la care a râvnit vreodată madam Udrea! Doar noi, răi şi cîrcotaşi…

Elena Udrea şi Margaret Thatcher.

Cum?... Aţi uitat pictorialul? ăla dintr-o revistă de modă cu d-na Udrea în chip de Eva Peron şi Margaret Thatcher. Păi, Elena Udrea, ca orice doamnă situată corespunzător în „high”, şi care ţine la imaginea ei, se analizează cu o altă doamnă, la tocuri, poşete şi tinute pastel! şi dacă d-nei respective i se spunea „Doamna de fier”, atunci şi doamna Udrea s-a comparat ca între doamne: „Ce porţi, fată?!”, „Pastel, fată!”. „Lasă tu asta! Tocurile, le porţi de fier?!”, „Nu. De 12!?”. De aici, restul devine un déjà vu: blond strident, voce strident, pălării strident, leadership, fruntea partidului. Asta e… Cu minunile lui Dumnezeu nu te pui. Aşa a zămislit-o El pe d-na Udrea, după chipul şi asemănarea lui Margaret Thatcher. Asta se vede dă pă la Huedin!!! Concluzia:

Prost să fii… da' să-ţi revii!

Dicţionar Român - Politic

Prezentii şi viitorii din politica românească nu sunt în stare să-şi scoată minţile din cutiile ambalate cu fundiţe roşii, portocalii sau galbene. O catedră de Supra­vie­ţuire Politică, unde se predă cursul de Teoria şi Practica Demagogiei. Dema­gogia pură a personajul politic care nimereşte tot timpul în partidul de guvernământ, de parcă ar fi înghiţit o busolă care indică Puterea şi care luptîndu-se cu greaua moştenire, rosteşte solemn numele şefilor şi citează din programul partidului ca din Sfintele Scripturi. Restul tinerilor - Hai emigrare!

Demagogul galanton zice atât: ”Să se dea!” - bani mulţi pensionarilor, lefuri mari profesorilor, subvenţii agricultorilor, alocaţii copiilor, etnobotanice folcloriştilor. De unde? Asta nu-i treaba lui.

Urmăriţi-l când ajunge la Putere. E la fel de persuasiv. Doar că, brusc îngrijorat de starea Vistieriei, zice: „Să se ia!”

E băgat mereu în linia-ntâi a confruntărilor tv şi e condus prin sms-uri de la centru. Condiţia e să fie mai prost decât propriul lui telefon. Dacă se confruntă cu un grup de pensionari care îi zic: „Suntem în sapă de lemn”, le va vorbi doct despre hârleţ, demonstrându-le că nu ştiu să se bucure de el, că n-au knaw-haw. Îi spui că suntem în ceasul al doisprezecelea. Îţi de­monstrează că am fi putut fi, dacă nu intervenea profesional Ministerul Orei Exacte. (Între timp se face ceasul al 13 –lea ce mai contează?). Demagogul messagebox e destinat să nege evidenţa. La nevoie, partidul îl înarmează cu grafice.

Mai întâi cred foarte necesar un Dic­ţionar Român-Politic, ca să ne putem descurca în viaţă, să înţelegem ce se dă. Mai precis ce se ia.

Cîteva zile n-am văzut televizor. Aud că în timp ce Victor Ponta e ferm şi prevenitor ca o somaţie de la Întreţinere, Crin Antonescu umblă cu capsa pusă, din post în post. E ca un Pacanini al politicii de Dâmboviţa…

Vetooo! Nu mai vine Schengenu’!

P.S. 1

Dacă doctorii m-or prinde / știu ce mi-or propune-amu:

Ori trăiesc puțîn, da’ bine / ori mai mult, da’ bine nu!!!”

P.S.2

Am auzit o ghicitoare pe unde am umblat :

Ştiţi care e deosebirea dintre un mort fumător şi un mort nefumător?

Mortul nefumător e perfect sănătos!


40 comentarii »

  1. Acest articol nu are comentarii.

Lasa un comentariu »