Inovaţia – şansa care ne este la îndemână pentru generarea unei valori adăugate mai mari pe

cristi.ciulei 05 Aprilie 2013, 10:44:01 13 comentarii
Inovaţia – şansa care ne este la îndemână pentru generarea unei valori adăugate mai mari pe

În Germania 4% din PIB s-a alocat de către Guvern inovării. Pentru comparaţie, în acest moment, în regiunea de vest a României, în aceeaşi direcţie se alocă 0,8% din PIB

Pentru un parteneriat public privat în domeniul inovării în România ar fi mare nevoie şi de o schimbare legislativă, fiindcă actualul cadru juridic nu susţine astfel de asocieri

„Noi nu am preluat încă tot ce înseamnă relaţionarea între stat şi locurile de muncă, nu ne punem încă problema că falimentul unor companii poate costa statul mai mult decât salvarea lor” – a declarat primarul Aradului

În perioada crizei statul trebuie să facă eforturi în trei direcții importante: limitarea migrării forței de muncă; readucerea în spațiul său a forței de muncă emigrate; investiția în inovație, în generarea unei valori adăugate mai mari pe un produs.

Inovarea este cea care poate crea dezvoltare pe baze noi, poate crea puncte unice de atracție (unique sailing point-ul care face diferenţa între produse asemănătoare oferite potenţialului beneficiar). România are elementul cel mai important pentru inovație: materia cenușie, resursa umană. Îi lipsesc însă susținerea instituțională și susținerea financiară. Susținerea instituțională înseamnă strategie admi­nistrativă, parteneriat public privat. Sus­ți­ne­rea financiară presupune atragerea băncilor locale și a potențialilor investitori care înțeleg importanţa realizării de investiții pe plan local, care generează creștere și implicit stabilitate zonală.

Mă gândeam la asta la deschiderea primului târg de inovare din România, care a avut loc la Arad. Au fost expuse 85 de produse inovative aparţinând de 50 de entităţi din cinci domenii de activitate. Evenimentul a fost organizat în cadrul unui proiect româno-maghiar, prin urmare a venit la Arad şi crema cercetării din sud-vestul Ungariei, cu care există relaţii de parteneriat. Am inspectat târgul stand cu stand şi vă putem spune că iniţiativele tehnologice ungureşti nici nu miros pe lângă cele ale noastre. Nu este vorba despre un patriotism gratuit, ci despre o realitate: din zona de vest a României au venit în târg universităţi şi firme private cu inovaţii excelente, aplicabile de la domenii ca agricultura (seră care se autogospodăreşte – Universitatea Aurel Vlaicu din Arad), IT (folosirea telefonului mobil ca telecomandă pentru toate instalaţiile electrice din casă – Universitatea Politehnica Timişoara), farmacie (extracte din plante şi ciuperci pentru prevenirea tumorilor – Universitatea de Vest din Timişoara), sport (bicicletă verticală dezvoltată de Facultatea de Design de la UVT), ouă lichide pasteurizate (Bocşa), imprimantă 3 D (Timişoara), borduri electronice pentru maşini de lux (Arad), automate stradale de apă (Timişoara), butelii de gaz care nu explodează în nicio condiţie (Galaţi – cel mai îndepărtat expozant), table inteligente pentru sălile de clasă, pe care profesorii văd la şcoală cum îşi fac elevii temele acasă (Bucureşti). Una dintre cele mai importante realizări aparţine Facultăţii de Textile a Universităţii Aurel Vlaicu, care a elaborat o metodă de albire a fibrelor de cânepă de cinci ori mai rapidă şi de şase ori mai ietină decât metodele actuale.

Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, s-a declarat interesat de preluarea integrală a organizării acestui târg, de anul viitor, punctând importanţa inovării în regiunea de vest a României. Primarul a precizată că opinia publică trebuie să înţeleagă şansa pe care statul o are prin inovare, care contribuie la eficienţa mecanismelor de producţie. Gheorghe Falcă a declarat că va permanentiza la Arad târgul, dezvoltându-l pe paliere diverse de activitate. Ca un amănunt interesant, în regiunea de vest, Aradul realizează 24% din PIB-ul regiunii, chiar dacă asigură 38% din exporturi.

Au participat la târg şi reprezentanţi ai Uniunii Europene, Băncii Mondiale, Platforma de Inovare de la Sevilla – pentru că spre deosebire de România, în occident se pune un accent formidabil pe intelect şi inovare. Este vorba de o direcţie de investiţii în care UE va aloca cele mai multe fonduri în următorul ciclu bugetar. În Germania 4% din PIB s-a alocat de către Guvern inovării. Pentru comparaţie, în acest moment, în Regiunea de Vest a României, în aceeaşi direcţie se alocă 0,8% din PIB, normativa europeană fiind de 2% la nivelul României, din care 1% se vor asigura de către mediul privat, iar 1% de stat.

Marian Vasile, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Timiş spune că toate cele patru judeţe din regiune fac demersuri pentru menţinerea tinerilor în ţară şi valorificarea aici a potenţialului lor. Judeţul Timiş caută, împreună cu Universitatea Politehnica, să creeze un parc tehnologic în municipiul Timişoara, un soi de cluster intelectual, unde vor activa cele mai îndrăzneţe şi deschise minţi ale regiunii de vest. Ar fi de remarcat, pe de altă parte, că preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin şi primarul municipiului Timişoara, Nicolae Robu, dar nici preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu, nu au participat la târg. Nu au venit însă nici liderii administraţiei din Hunedoara şi Reşiţa. Dacă nu venea nici Gheorghe Falcă, primarul Aradului, atunci administraţia era reprezentată într-adevăr numai de eşalonul secund, ceea ce până la urmă ridică un semn de întrebare asupra seriozităţii cu care autorităţile se apleacă asupra domeniului inovării.

Pentru un parteneriat public privat în domeniul inovării în România ar fi mare nevoie şi de o schimbare legislativă, fiindcă actualul cadru juridic nu susţine astfel de asocieri. De pildă, la nivelul Aradului nu există nici un proiect între administraţia locală şi mediul universitar în domeniul realizării şi valorificării inovaţiilor, situaţia fiind motivată de primar tocmai prin vidul legislativ.”Noi nu am preluat încă tot ce înseamnă relaţionarea între stat şi locurile de muncă, nu ne punem încă problema că falimentul unor companii poate costa statul mai mult decât salvarea lor” – a declarat primarul Aradului, dând exemplul Spaniei, unde autorităţile îşi protejează investitorii, pentru că – confruntate cu un şomaj de 25% - au înţeles că au mai mult de câştigat dintr-o firmă care plăteşte salarii decât dintr-una care produce şomeri.

Ca o remarcă pentru ediţiile următoare, nu ar strica o mai bună mediatizare a unor astfel de acţiuni. Majoritatea expozanţilor, studenţi, tineri, întreprinzători, au mai degrabă satisfacţii morale de pe urma activităţii lor. Măcar de încurajări şi de aprecieri să aibă parte! Mai departe, dacă ţinem cont că tocmai în această săptămână se desfăşoară programul naţional „Şcoala altfel”, când elevii iau contact în afara sălilor de clasă cu modele şi situaţii de viaţă inedite, nu ar fi fost rău ca vizitarea târgului de inovaţii să fi fost inclusă în programul lor. E vorba despre o mai bună organizare şi despre o mai mare atenţie faţă de expozanţii entuziaşti, care au venit cu mare bunăvoinţă la târg dar s-au trezit cu standurile goale şi cu un interes extrem de scăzut din partea publicului. Păcat, pentru că potenţial uman există şi oamenii se pot convinge la astfel de evenimente că nu există nicio falie între spiritul inventiv al occidentalilor şi al nostru, iar limiteile tehnice sunt şi ele depăşite. Cu alte cuvinte, avem cu ce ne lăuda!

În Germania 4% din PIB s-a alocat de către Guvern inovării. Pentru comparaţie, în acest moment, în Regiunea de Vest a României, în aceeaşi direcţie se alocă 0,8% din PIB, normativa europeană fiind de 2% la nivelul României, din care 1% se vor asigura de către mediul privat, iar 1% de stat. 

Ca o remarcă pentru ediţiile următoare, nu ar strica o mai bună mediatizare a unor astfel de acţiuni. Majoritatea expozanţilor, studenţi, tineri, întreprinzători, au mai degrabă satisfacţii morale de pe urma activităţii lor. Măcar de încurajări şi de aprecieri să aibă parte!


13 comentarii »

  1. Acest articol nu are comentarii.

Lasa un comentariu »