Eu cred că dacă am primi cetatea Aradului am fi câştigătorii proiectului Capitală Cultural

cristi.ciulei 07 Martie 2013, 11:02:46 25 comentarii
Eu cred că dacă am primi cetatea Aradului am fi câştigătorii proiectului Capitală Cultural

Primarul Aradului, Gheorghe Falcă: „Eu cred că dacă am primi cetatea Aradului am fi câştigătorii proiectului Capitală Culturală Europeană” (Partea I)

Discutăm astăzi cu primarul Aradului, Gheorghe Falcă, iar această discuţie are o componentă culturală. De ce culturală, şi nu neapărat culturală în sensul cuvântului, ci poate de management cultural? Pentru că o delegaţie arădeană de oficialităţi pleacă zilele următoare (n.r. 5 martie 2013) la Bruxelles, acolo unde se prezintă proiectul „Arad, oraş al diversităţii culturale”. Este într-un fel o prefaţare, probabil, a competiţiei mai ample în care Aradul doreşte să se înscrie, Capitală Culturală Europeană.

Andrei Ando: Domnule primar începem discuţia cu acea componentă culturală despre care spuneam şi anume invitarea la Bruxelles a unui număr important de oficialităţi arădene care vor participa la prezentarea unui de­mers, „Arad oraş al diversităţii culturale”. În ce constă acest demers?

Gheorghe Falcă: Noi avem o ţintă. Vrem să intrăm în această competiţie, Capitală Culturală Europeană şi ne-am arătat intenţia în ţară. Domnul Matula fiind europarlamentar a pregătit propriu-zis, folosind această temă, o prezentare a Aradului chiar în Parlamentul European, pentru că aşa cum ştim comisia care ne va verifica proiectele pentru Capitală Culturală Europeană, va avea în componenţă şapte oameni de la Bruxelles. Şi evident este important să-ţi araţi valorile înainte de a apărea proiectul. Am gândit o anumită strategie cu domnul Matula şi gândindu-ne la interesul nostru am invitat artişti şi jurnalişti, oameni care pot să comunice valorile spre Bruxelles. Gândul nostru este de a se afla cât mai multe despre Arad şi despre valorile din Arad, pentru că de aici începem să rostogolim ideea noastră şi vom ajunge în final la proiectul nostru care sperăm să fie câştigător în 2015.

A.A.: Domnule Falcă mizaţi pe faptul că va susţine Grupul Popular candidatura Aradului pentru Capitală Cultu­rală Europeană?

G.F.: Nu aş politiza subiectul, dar evident că trebuie să faci lobby peste tot, mai ales că eu sunt în Comitetul Regiunilor la Bruxelles. V-am mai spus şi anul trecut că nu sunt mulţi români în Comitetul Regiunilor, or eu am înţeles parcursul pe care trebuie să-l am ca şi primar al Aradului pe două componente. Sunt bani europeni, va fi ciclul de finanţare 2014 – 2020 şi ştiu că cei din Europa vor veni la jurizare şi atunci este bine să fi în zona respectivă. Lobby-ul este cel mai important lucru.

A.A.: Discutăm despre proiectul Capitală Culturală europeană, iar în acest proiect s-au înscris deja trei oraşe din România, în mod proclamat. Aradul nu este încă printre aceste trei oraşe, în sensul să fi depus diligenţe birocratice pentru acest obiectiv.

G.F.: Aveţi o informaţie greşită. Nimeni nu a depus nicio diligenţă. E vorba doar de o declamare a intenţiei. Nu a început încă procedura. Ea va începe în 2014, astfel că toată lumea doar şi-a anunţat intenţia şi încearcă să-şi realizeze un lobby, fiecare pe strategia pe care doreşte să meargă. Timişoara are o anumită strategie de a discuta în interiorul oraşului, noi avem o strategie de a ne face cunoscuţi în special în afara oraşului. Şi celelalte competitoare în afară de a-şi anunţa intenţia într-o conferinţă de presă nu au reuşit să facă un alt parcurs. În acest moment nu există o depunere de acte oficiale undeva.

A.A.: E foarte interesant de ştiut de unde a pornit această iniţiativă a Ara­dului - Capitală Culturală Europeană? Cum a zămislit această idee şi cum s-au gândit cei din administraţie că putem intra într-o astfel de competiţie?

G.F.: În perioada 2010 – 2012 noi am avut legătură prin Agenţia de Dezvoltare Regională cu oraşul Blibao. Acolo am cunoscut firme de consultanţă care au fost aduse în Arad de către Agenţia de Dezvoltare Regională, să învăţăm anumite lucruri. A existat un proiect european de cunoaştere a administraţiilor. Atunci am văzut ce a însemnat transformarea unui oraş industrial într-un oraş cu renume şi impact, cu o schimbare totală a feţei, mergând pe valorile istorice şi arhitecturale, întorcând faţa industrială a oraşului, folosind râul pe care îl au sub o altă formă faţă de felul cum îl foloseau înainte. Chiar şi cei din Bilbao au spus că există o mare asemănare şi putem realiza procedurile respective imitându-i. E adevărat ă au spus că nici un primar nu a reuşit să-şi continue mandatul după schimbările majore produse în oraşul Bilbao. Atunci am început să ne gândim la ceea ce înseamnă schimbarea unui oraş pentru că noi realizăm, conform planului nostru, până în 2014 infrastructura oraşului. Deşi există un segment de oameni care doresc investiţii în cultură, sau investiţii în frumos, în ceva care întotdeauna este scump, atunci când s-au făcut micile investiţii, acestea au fost criticate de o mare parte a oamenilor care sunt obişnuiţi cu critica şi care nu a sprijin acţiunea de investire în cultură. Atunci am început să ne gândim la ceea ce înseamnă schimbarea unui oraş sub această cupolă de Capitală Culturală Europeană, pe care nimeni nu o critică pe faţă, dar vă pot spune că prin spate sunt destui binevoitori care pun piedici chiar de anul trecut.

A.A.: La ce vă referiţi? Ce fel de piedici poate să pună cineva care nu are capacitate decizională?

G.F.: Dar au capacitate decizională, pentru că partidele politice au o astfel de capacitate. Vă aduceţi aminte subiectul despre cetate. Nici în acest moment cetatea nu este în linie dreaptă. A venit un ministru nou şi a blocat preluarea cetăţii de către municipiul Arad.

A.A.: Dacă astăzi s-ar preda cetatea Aradului, ea oricum nu ar fi pregătită pentru o suită de evenimente, pentru perioada în care Aradul ar putea deveni Capitală Culturală Europeană.

G.F.: Dacă astăzi s-ar preda cetatea, aceasta ar fi pregătită pentru 2021, astfel încât să aibă acţiuni culturale.

A.A.: Aradul nici măcar nu ar avea capacitatea să întreţină cetatea respectivă. Să o văruiască şi să tundă iarba.

G.F.: Vorbiţi cu primarul municipiului Arad care vă spune şi vă arată pe grafic că dacă astăzi ni se dă cetatea, până în 2021, o parte a ei, că nu trebuie să intri în toată cetatea, va avea un rol în această prezentare, pentru că eu cred că dacă am primi cetatea Aradului am fi câştigătorii proiectului Capitală Culturală Europeană.

A.A.: Chiar asta am vrut să remarc. În filmul pe care îl veţi prezenta la Bruxelles cetatea nu figurează deloc, decât câteva imagini, dar nu se fac referiri clare, concrete, la cetatea Aradului.


G.F.: Da, pentru că nu putem risca să mergem pe cetatea Aradului atâta timp cât forţe politice din Arad se opun ca noi să primim cetatea. Noi avem deja un studiu de prefezabilitate. Realizarea a trei studii de fezabilitate, ale celor trei zone care sunt interesante în prima fază în cetate, durează aproximativ un an. Să spunem că am fi pus pe bugetul de 2013 finalizarea, în 2014 se finalizează proiectul tehnic, în toamna anului 2014 şi în 2015 se pune la finanţare europeană. Această cetate ar fi una dintre cele mai mari priorităţi ale segmentului de regenerare istorică. Dacă începe execuţia în 2016, în patru ani rezolvi partea care te interesează. Mai ales că conform studiului de prefezabilitate există şi parteneriat public – privat în interior. Pentru a aduce viaţă, universităţile vor primi spaţii în cele două corpuri. Biserica deja are transmisă, la Ministerul Culturii, documentaţia şi trebuia să înceapă studiile de fezabilitate, de a gândi biserica din zonă, ca refacere a ei.

25 comentarii »

  1. Acest articol nu are comentarii.

Lasa un comentariu »