Sectiuni
V-a placut acest articol?
Arhiva
| Lu | Ma | Mi | Jo | Vi | Sa | Du | |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | |||
| 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | |
| 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | |
| 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | |
| 27 | 28 | 29 | |||||
Chestionar: OGM
Împlinirea a 160 de ani de la naşterea celui mai mare poet pe care l-a avut neamul românesc, a făcut ca programul susţinut de Corul Academic al Filarmonicii de Stat din Arad în seara de 14 ianuarie 2010, să fie dedicat în întregime lui Mihai Eminescu. Lucrări corale dedicate geniului eminescian, dar şi cântece cunoscute din repertoriul popular românesc invită la un inedit şi sublim „spectacol” a cappella, în care partitura cultă se împleteşte cu refrenul de inspiraţie colectivă.
Concertul de joi seara, de la ora 19.00, aduce pe scena mare a Palatului Cultural cele mai frumoase compoziţii muzicale realizate vreodată de marii compozitori români, pe versurile lui Mihai Eminescu.
Numerele asumate în programul ansamblului liric propun într-un prim segment de concert o reluare a creaţiei eminesciene în oglinda partiturilor unor iluştri reprezentanţi ai şcolii româneşti din secolul al XIX-lea romantic, a capodoperelor muzicale ale veacului abia încheiat dar şi prin prisma abordărilor prezentului.
De la cutremurătoarea Rugăciune a lui Ioan D. Chirescu, lucrare care poate fi considerată, fără echivoc, cea mai frumoasă „Ave Maria” bizantină, la meditaţii, idile, elegii sau doine, cele mai elogiate texte lirice eminesciene îmbracă tiparele sonore ale artei surori, sub semnături care vizează perfecţiunea: Paul Constantinescu, Sabin Drăgoi, Sabin Păutza, Doru Şerban. Liedul, forma variaţională sau madrigalul, se insinuează în ţesăturile celor mai „muzicale” autografe lăsate de Eminescu posterităţii - Dorinţa, Lacul, Floare albastră, Doina, Peste vârfuri, La mijloc de codru des - şi aceleaşi tipare clasice se lasă învăluite de farmecul jocurilor şi cântecelor populare româneşti, aranjate şi pregătite pentru a fi cântate pe scenele lumii de maeştrii consacraţi ai artei corale: Nicolae Ursu, Simeon Niculescu, Gheorghe Danga, Tudor Jarda, Alexandru Paşcanu.
Iac-aşa, Sârba pe loc sau Chindia, sunt numere de brilanţă şi virtuozitate vocală, cuprinse astăzi în repertoriul de competiţie al ansamblurilor corale europene şi americane.
Alături de alte titluri reprezentative pentru regiunile etnografice româneşti, ele încheie prima seară a cappella a anului 2010, dirijată de Robert Daniel Rădoiaş.
Concert la Sântana
În cadrul proiectului „Cetatea culturală a judeţului Arad - Sântana” desfăşurat sub egida Centrului Cultural Judeţean Arad, Corul Academic al Filarmonicii de Stat Arad va susţine un Concert Eminescu vineri, 15 ianuarie 2010, de la ora 18.00, pe scena Casei de cultură din Sântana. Programul este identic cu cel din seara de 14 ianuarie.
Program
„Rugăciune” – Ioan D. Chirescu
„Dorinţa” – Doru Şerban
„Lacul” – Sabin Păutza
„Doina” – Sabin Drăgoi
„Floare albastră” – Vasile Spătărelu
Patru Madrigale - Paul Constantinescu: „Freamăt de codru”, „La mijloc de codru des”, „Peste vârfuri” şi „Stelele-n cer”.
Lucrări folclorice
„Răsunet de la Crişana” – Ion Vidu
„Mă luai, luai” – Tudor Jarda
„Lino, Leano-de doi” – Nicolae Ursu
„Iac-aşa!” – Simeon Niculescu
„Sârba pe loc” – Gheorghe Danga
„Chindia” – Alexandru Paşcanu.
Comunicat de presă
Scrie un comentariu
Comentarii (0 scris)
Mai multe stiri
- Bătaie cu mături între preoţi în Biserica Naşterii Domnului din Betleem
- 50 de refugiaţi coreeni incită la violenţă prin manifeste şi bani împotriva regimului de la Phenian
- Kim Jong-il a murit
- Iranul va judeca 15 persoane acuzate de spionaj pentru SUA şi Israel
- Obama salută succesul extraordinar al Statelor Unite în Irak
- Dumitru Prunariu: „În societatea românească, întâi, a trebuit să recunoască străinii valoarea cuiva pentru a fi recunoscută şi de români”
- EXCLUSIV. Interviu cu Dumitru Prunariu
- Ping-pong cu dosarul revoluţiei!
- Românul nu renunţă la a celebra munca prin dulce leneveală. Marele regret: 1 Mai a căzut duminica!
- Denumiri noi pentru trenuri vechi
- Marcel Iureş despre cultură şi instituţii: „Autorităţile au impresia că pot controla şi de cele mai multe ori din „dragoste” îi sugrumă pe artişti”
- Premiile Ig Nobel pe 2011
- Jean-Claude Van Damme, pentru o zi la Jilava
- Homo sapiens şi omul de Neanderthal nu prea se întâlneau
- DiCaprio şi Scorsese ar putea colabora din nou, la un remake al filmului "The Gambler"







Eveniment


