Zimbri de... Bihor

Sectiuni

V-a placut acest articol?

(total 0 voturi)

Arhiva

Lu Ma Mi Jo Vi Sa Du
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
272829


Citeşte varianta PDF

Taras Bulba - N.V. Gogol. Regia: Vladimir Bortko





Chestionar: OGM

Consumaţi alimente modificate genetic?






Dimensiunea fontului: Decrease font Enlarge font
image

Sălbăticia şi frumuseţea naturii pot fi o cale spre succesul în afaceri. La acest lucru s-a gândit un austriac, care şi-a convins un prieten neamţ să pună la punct un proiect turistic unic în România. O fermă de mistreţi şi una de zimbri, într-o localitate din Bihor, uitată de lume, în Pădurea Neagră...

Staţiunea, denumită „The Royal Village”, va avea câte o fermă de mistreţi, de bizoni, de cerbi, de mufloni şi de lopătari, un centru de echitaţie, un motel cu restaurant, un complex de vile, un complex de pescuit, un centru SPA, un muzeu al vânătorii, un parc de divertisment şi un areal de vânătoare. Mai târziu, va funcţiona o berărie, o brutărie şi un abator, dar şi un centru de formare profesională care va şcoli persoane în meseriile de bucătar, hotelier, ospătar, fermier şi silvicultor.

 

Satul care a cucerit investitorii

Satul Şinteu se află în judeţul Bihor, în Pădurea Neagră. Un sat uitat pacă de lume, dar care se pregăteşte să devină un paradis turistic, un punct de atracţie pentru români şi străini. Austriacul Christian Friedl este din Tirol şi îşi petrecea vacanţele în Şinteu. Spune că, treptat, s-a îndrăgostit de frumuseţile naturii. „Când mă întorceam acasă şi le povesteam prietenilor, mă întrebau dacă mi-am închis bine buzunarele”, povesteşte Christian. Cu timpul, nu doar natura l-a impresionat pe austriac, ci şi localnicii… Primul a fost un slovac, pe care l-a ajutat cu sfaturi despre cum ar trebui să-şi lucreze pământul. „Nu pot uita că după al doilea război mondial şi noi am fost ajutaţi de americani. L-am ajutat, iar gospodăria lui s-a dezvoltat. A devenit un adevărat proiect, în care s-au implicat toţi membrii familiei sale, de la copii la bunici. Dar atunci m-am întrebat: dacă tot a ajuns pentru mine acest pământ a doua patrie, de ce să nu ajut pe mai mulţi, nu doar o familie? Şi de ce să nu mă ajut şi pe mine?”, spune austriacul.

 

Un sat… regal

Ovidiu Bărgău, silvicultor de meserie şi fost colaborator al magnatului Ion Ţiriac. Este omul care făcut din domeniul de la Balc al magnatului un loc în care se adună, an de an, mai-marii Europei şi este cel care a decis să aducă şi alţi investitori în Şinteu, precum Christian Friedl.

„Fascinant la Şinteu este că, fiind o zonă ruptă de lume din cauza drumurilor puţine şi proaste, aici totul e curat. Ecologic, cum se spune... Nu se folosesc îngrăşăminte, nu sunt ATV-uri care să distrugă. Această face ca Şinteul să fie o aşezare care, dacă ar fi război, ar supravieţui de una singură, complet autonomă, fără să aibă nevoie de nimic din afară. Partea proastă este că majoritatea locuitorilor nu au niciun loc de muncă, iar pentru tineri asta e o problemă”, spune Bărgău.

 

Un proiect grandios

Austriacul a cumpărat teren şi, în primăvara ce a trecut, a pus la punct ferma de mistreţi. Recent, a fost pusă pe picioare şi cea de bizoni. Afaceristul a adus 17 exemplare din străinătate şi vor ajunge în Germania, la maturitate. Atât vii, cât şi abatorizaţi, sub formă de carne. În toamnă vor ajunge la Şinteu alte 50 de exemplare, fiecare dintre acestea costă între 3.000 şi 6.000 de euro.

În afacere a intrat şi un prieten al austriacului, neamţul Hans Kilger, împreună cu care vrea să mai înfiinţeze şi alte ferme: de mufloni, cerbi comuni şi cerbi lopătari. „Toate vor avea animale selecţionate după criteriile cele mai exigente, la standarde UE”, a spus Ovidiu Bărgău.

Pentru ca succesul afacerii să fie garantat, cei doi se vor ocupa şi de partea agricolă a proiectului. „The Royal Village” cuprinde şi un plan conform căruia se va colecta şi procesa laptele din gospodăriile localnicilor, vor fi recoltate şi procesate fructele de pădure şi ciupercile şi se vor prelua cereale şi fructe din livezi. De asemenea, se are în vedere construirea unui abator şi a unui restaurant care să valorifice produsele specifice zonei, inclusiv, carnea animalelor din fermele proprii. Pe lângă toate acestea, proiectul include şi construirea unei mici fabrici de bere, care să fie comercializată sub denumirea Royal Beverage Selection.

Satul bihorean se va bucura de mulţi turişti, garantează Bărgău. Produsele obţinute la Şinteu nu vor fi destinate doar exportului, ci ele vor fi desfăcute şi în magazinul propriu sau restaurantele celor două hoteluri pe care investitorii le vor ridica aici. „Turiştii vor putea vizita crescătoriile de animale, unde vom construi turnuri de observaţie, vor putea vâna într-un perimetru anume amenajat sau vor putea pescui păstrăv, rac, somon alpin şi mangal, vor putea vizita muzeul cinegetic pe care vrem să-l deschidem şi se vor putea destinde la un centru SPA sau să se distreze la viitorul parc de distracţii montane, cu căţărări pe frânghii, escalade, plimbări cu Mountain-bike sau, iarna, cu aşa-numitele rachete pentru zăpadă”, explică Ovidiu Bărgău.

 

Autorităţile privesc optimist

Investiţiile depăşesc 10 milioane de euro, nu sunt deloc de neglijat pe timp de criză. „Sper ca în 10 ani să fie totul pus pe picioare şi să ajungem în Şinteu ca în Austria”, spune Christian Friedll. Nici autorităţile nu sunt pesimiste. „Ca să fim cât mai atractivi ca zonă, am depus cu ajutorul Consiliului Judeţean un proiect care a şi fost aprobat, astfel încât din fonduri europene şi din banii CJ o să reabilităm toate drumurile comunale, care vor lega diversele obiective din satul de vacanţă. Am primit deja 2,5 milioane de euro în acest scop, iar o stare mai bună a drumurilor va face ca turiştii să vină mai uşor în zonă”, a declarat primarul Augustin Albert.

Primarul mai spune că investiţia va fi mult mai benefică pentru comună, întrucât majoritatea celor 1.100 de persoane care locuiesc în Şinteu sunt vârstnici, iar comuna riscă să se depopuleze.

„Cei activi n-au locuri de muncă, lucrează numai în gospodăriile proprii sau prin pădure, dar nu fac mare brânză. Dacă am avea aici o mică industrie alimentară şi turistică, altfel ar sta treaba”, precizează Albert.

 


  • email Trimite unui prieten
  • print Versiune pentru tiparit

Scrie un comentariu comment Comentarii (0 scris)

Mai multe stiri

ziare magazinul de ziare Ziare eXTReMe Tracker