Falimentul personal, în linie dreaptă

Un nou proiect de lege, care a fost deja adoptată de Senat și urmează să ajungă în Camera Deputaților dă speranțe românilor care, în condițiile în care aveau de plătit credite, și-au pierdut locurile de muncă și nu își mai pot permite plata ratelor.

Proiectul de lege, inițat de senatorul democrat-liberal Iulian Urban își propune să îi pună pe români sub pavăza legii falimentului, în același mod în care și firmele au posibilitatea de a se proteja prin legea insolvenție. Astfel, textul adoptat de Senat prevede ca, în cazul în care o persoană, din motive întemeiate (pierderea unor surse importante de venit, șomaj etc.) nu mai reușește să își achite ratele la bănnci sau taxele de utilități, să poată cere unui judecător să poată fi trecut sub protecția legii falimentului personal. Această lege îi dă posibilitatea de a fi iertat de 25 % din datoriile sale, dacă prezintă judecătorului un plan bine fundamentat prin care demonstează că intenționează să își achite restul de 75 % din datorii. În perioada în care o persoană face aceste demersuri, acumularea de restanțe și dobânzi penalizatoare la datorie pe care o are deja se suspendă. Prețul pentru această înlesnire este restricționarea accesului la credite pentru o perioadă lungă, eventual toată viața.

 

Sistemul bancar românesc, printre cele mai vitrege cu consumatorul

Sistemul bancar românesc nu se poate lăuda că acordă prea multe facilități consumatorului de credite. Astfel, România este una dintre relativ puținele țări din UE unde se percepe comision de rambursare anticipată a creditului. Deasemenea, studiile comparative asupra nivelurilor dobânzilor practicate de bănci în România au demonstrat, în repetate rânduri, că ne „bucurăm”, în general, de credite mult mai scumpe decât cetățenii celorlalte state europene. De asemenea, în România, dacă o persoană a garantat un împrumut cu o proprietate și nu își mai poate plăti ratele, banca îl execută forțat, însă, dacă suma obținută este mai mică decât datoria, persoana respectivă rămâne și fără proprietate, și cu datorii la bancă. „În cele mai multe țări europene și în Statele Unite ale Americii, odată cu executarea silită sau cu luarea în posesie, de către bancă, a respectivei proprietăți, dispar orice obligații ale persoanei creditate către bancă. De altfel, România este una dintre puținele țări europene care nu au o lege a falimentului personal”, a explicat Roxana Solomon, broker de credite la societatea de intermedieri financiare Kiwi Finance.

 

Protecția Consumatorului aprobă proiectul de lege

Potrivit directorului Inspectoratului Regional pentru Protecția Consumatorului, Mircea Radu, la Cluj se înregistrează, în continuare, multe reclamații ale consumatorilor vis-à-vis de relația cu băncile. „Primim, în medie, în jur de 20 de reclamații referitoare la activitatea băncilor în fiecare lună. Majoritatea se referă la măriri abuzie ale ratelor. De altfel, numărul mare al plângerilor față de bănci a fost și motivul pentru care Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului s-a implicat, anul trecut, în redactarea unui nou model-tip de contract, cu anumite prevederi obligatorii în folosul clienților, care să fie aplicat de bănci. În curând va intra în vigoare și posibilitatea returnării anticipate a unui credit fără plata de comisioane. Legea falimentului personal este și ea necesară pentru un sistem bancar în cadrul căruia clientul persoană fizică să fie respectat, iar drepturile lui să fie egale cu cele pe care le au agenții economici”, a explicat Mircea Radu.

 

Agenții economici, favorizați în fața clienților lor

Până în momentul în care această lege a falimentului personal va fi adoptată și promulgată, agenții economici vor avea, în România, mai multe drepturi decât clienții lor. Astfel, dacă un agent economic intră sub protecția legii falimentului (sau a insolvenței, cum mai este cunoscută), el nu va mai putea fi executat silit. Deocamdată, persoanele fizice nu au această posibiliate. De faptul că agenții economici sunt „mai cu moț” decât simplii cetățeni s-a lămurit și Ovidiu Suciu, care, la începutul anului 2008 a cumpărat, direct de la constructor, societatea IZA-MARA Construct, un apartament aflat în stadiul de proiect. „Am plătit apartamentul integral, printr-un credit de la bancă, girat cu locuința părinților, deși se afla doar în stadiul de proiect pe planșă. Recunosc, am fost naiv, însă, la momentul respective, părea o idee bună, deoarece prețurile creșteau de la o zi la alta. În 2008 s-a turnat doar fundația, în 2009 s-au înălțat două nivele, apoi sociatetea a intrat sub protecția legii falimentului, nu mai pot face nimic împotriva lor deocamdată, nu pot fi executați silit, nu-mi pot recupera nici banii pe care i-am plătit”, a explicat Ovidiu Suciu. Acesta e de părere că o lege a falimentului personal ar fi binevenită în România și ar proteja consumatorii.

 

Restanțele la credite, în creștere la Cluj

Potrivit datelor furnizate de către Banca Națională a României, în județul Cluj, în luna februarie 2010, volumul total al restanțelor la credite (persoane fizice și persoane juridice) ajunsese la 370 de milioane de lei dintr-un volum total al creditelor de aproape nouă miliarde de lei. Restanțele la credite sunt mai mari cu peste 50 % decât în luna februarie 2009.

 

---