Jocurile de noroc prosperă în criză

Deşi criza economică e în toi, există măcar un sector care nu se plânge de lipsă de clienţi - este cel al jocurilor de noroc.

Sălile de jocuri de noroc din Cluj prosperă pe vreme de criză. De fapt, le merge chiar mai bine decât anul trecut. „În urmă cu câteva săptămâni, am renunţat la vechiul spaţiu şi am închiriat unul de două ori mai mare. Deşi suntem deschişi non-stop, nu ducem lipsă de clienţi la nici o oră din zi şi din noapte”, ne-a povestit Marcel Alexa, angajat al unei săli de jocuri de noroc.

Dependenţa de jocurile de noroc se accentuează în perioadele de criză economică, deoarece oamenii sunt mai vulnerabili ş i sunt înclinaţi să creadă că ar putea să-şi rezolve în mod miraculos problemele financiare. „Nu oricine cade pradă dependenţei de jocuri de noroc. De obicei, este acel tip de personalitate pe care noi o numim adictivă, aceasta însemnând că este mai înclinat decât alţii să se lase prins de un anuit obicei care apoi devine o dependenţă, fie că e vorba de jocuri de noroc, ţigări, alcool sau, de ce nu, chiar dulciuri. Mâncarea a devenit, în ultimii ani, o adevărată dependenţă”, a explicat Raluca Marcu, psiholog. „De la o simplă intrare într-o sală de jocuri de noroc, aceste persoane ajung, în scurt timp, să îşi petreacă acolo ore întregi, cheltuindu-şi toţi banii în acest fel. Maşinile acestea de jocuri, nu ştiu cum altfel să le spun, sunt construite să prindă în capcană psihicul uman- pierzi o vreme, apoi câştigi ceva, şi cliclul continuă în felul acesta, creând mereu impresia jucătorilor că sunt foarte aproape de recuperarea banilor sau,d e ce nu, de un cîştig gras. Acest lucru nu se întâmplă, evident, niciodată- maşinile sunt programate să ia banii, nu să-i dea”, a mai spus Raluca Marcu. Ea a adăugat că, în ultimul timp, tot mai mulţi clujeni vin să se trateze de această dependenţă. „Sunt oameni care nu reuşesc să spargă cercul vicios de unii singuri şi vin sau sunt aduşi de familie la psiholog. Tratamentul nu este, evident, medicamentos, el presupune doar psihoterapie”, a mai spus Raluca Marcu.

Jocurile nu iartă pe nimeni

Nu există categorii de vârstă, sex sau nivel al educaţiei care să fie ferite de microbul jocurilor de noroc. „Vin oameni din toate categoriile sociale. Şi şomeri, care au zece lei în buzunar şi speră să-i înmulţească, şi oameni de afaceri care vin direct de la birou, şi care sparg zeci de milioane în câteva ore”, a mai spus Marcel Alexa, care lucrează de peste trei ani ca barman într-o sală de jocuri de noroc. „Vin şi femei, deşi mult mai puţine, dar cele care vin sunt chiar mai prinse de jocuri decât bărbaţii. Este o doamnă care, de luni de zile, vine de câteva ori pe săptămână şi lasă sume importante de fiecare dată.”, a mai spus Marcel. El povesteşte că angajaţii au interzis la jocuri, din partea patronilor. „Nici nu prea am avea când, deoarece majoritatea aparatelor sunt ocupate aproape tot timpul, dar chiar dacă ar fi aparate libere, nu m-aş apuca niciodată să mă joc. Patronul ne-a spus clar că dacă ne prinde ne dă afară şi că el nu are nevoie de angajaţi la care să le plătească salariul direct în aparate”, a adăugat el.

Potrivit psihologului Raluca Marcu, plăcerea de a juca, de a risca, e ceva firesc psihicului uman, problema e atunci când se ajunge la o extremă. „E firesc să jucăm la loto o dată pe săptămână o sumă modică. E patologic atunci când ne dăm toţi banii la o sală de jocuri de noroc”, a concluzionat ea.