Mic compendiu de... cerşetorie

Ne simţim mai generoşdacă le aruncăm, în trecere, 50 de bani sau 1 leu, şi mergem mai departe, spre casele noastre bine încălzite, fără să ne întrebăm dacă le-am făcut un bine, sau dimpotrivă. Ce bine facem copilului ţinut în braţe în ger, ore întregi, dacă îi dăm mamei sale bani cu care îşi cumpără, probabil, ceva de băut?

Sunt omniprezenţi, mai ales în marile oraşe. Metodele prin care cerşetorii storc mila publică sunt nenumărate: de la copiii nou-născuţi ţinuţi cu orele în ger până la grupurile de „colindători” din mijloacele de transport în comun în perioada sărbătorilor de iarnă. Clujul nu duce nici el lipsă de pleiada sa de cerşetori. De altfel, Primăria Cluj-Napoca derulează, de ceva timp, o campanie prin intermediul căreia cetăţenii sunt rugaţi să nu mai dea bani cerşetorilor, deoarece aceştia ajung să câştige, pe lună, din aceste practici, un venit egal cu două salarii medii. „Primăria Cluj-Napoca consideră că modul cel mai simplu de a eradica cerşetoria este educarea publicului pentru a nu mai da bani cerşetorilor. Nu îi ajutăm nici pe ei, nu ne ajutăm nici pe noi în felul acesta. Cei care doresc să facă acte de caritate pot dona banii pe care îi dădeau cerşetorilor, de exemplu, unui ONG care se ocupă de reintegrarea în societate şi pe piaţa muncii a acestor persoane”, au precizar reprezentanţii serviciului mass-media din cadrul Primăriei Cluj-Napoca.

 

La limita dintre cerşetorie şi excrocherie

O metodă de cerşit ceva mai „evoluată” este cea pusă la cale de adevărate grupuri organizate, de trei- patru persoane, care, poziţionaţi strategic în cele mai aglomerate zone pietonale ale Clujului, abordează trecătorii solicitându-le donaţii în bani, de obicei, pentru copii care ar avea nevoie urgentă de o operaţie sau un transplant în străinătate. Înarmaţi cu o mapă ce cuprinde câteva documente medicale vechi trase la xerox, aceşti cerşetori- excroci se bazează pe sensibilitatea oamenilor la anumite situaţii tragice, cum este un copil suferind de o boală gravă. Cu toate acestea, în momentul în care sunt luaţi ceva mai serios „la întrebări” cu privire la respectivul caz, sau dacă li se cere şi o altă referinţă, un nume de spital, de medic, aşa-zişii „voluntari” care strâng bani pentru „disperatul caz” al copilului ce are nevoie urgentă o operaţie urgentă în străinătate pentru a-i fi salvată viaţa preferă să se facă pierduţi în mulţime.

 

Drepturile copilului, încălcate în văzul autorităţilor

Mult mai revoltătoare sunt însă acele cazuri în care adulţii exploatează minori în scopul de face rost de bani. Deşi pe străzile Clujului se întîlnesc, la tot pasul, femei cu nou-născuţi în braţe, care stau ore întregi în frig şi umezeală, cerşind, autorităţile- Protecţia Copilului, Poliţia, Poliţia Comunitară- nu iau nicio măsură, deşi este evident că sănătatea şi chiar viaţa acelor copii este pusă în pericol. Legea este simplă şi clară- dacă adulţii exploatează minorii în astfel de activităţi, autorităţile au obligaţia de a acţiona urgent, luând copiii şi plasându-i temporar la un asistent maternal sau într-o instituţie de ocrotire, până când se ajunge la o soluţie definitivă- sau respectivii părinţi îşi respectă obligaţiile faţă de minori, sau sunt definitiv decăzuţi din drepturile părinteşti. Cu toate acestea, până acum, niciun minor folosit la cerşit din Cluj-Napoca nu a fost luat de pe stradă de poliţie sau Protecţia copilului. Cei de la Protecţia Copilului explică că e foarte greu de intervenit în astfel de cazuri, deoarece legea le impune să aibă sprijinul Poliţiei în momentul în care periau un minor în plasament, iar Poliţia spune că... asistenţii sociali de la Protecţia Copilului trebuie să acţioneze în astfel de cazuri. Până când autorităţile statului se vor pune de acord cine anume trebuie să acţioneze primii, zeci de copii sunt folosiţi, în fiecare zi, pe străzile Clujului, pentru ca părinţii lor să aibă bani de mâncare şi băutură.

 

Cu linguri de vînzare, pe stradă, de la 12 ani

Sorin vinde linguri de lemn pe străzile din Cluj şi spune că are 12 ani- îl credem pe cuvânt, deşi, după cum arată, i-ai da cel mult 9 ani.E dintr-un sat din Moldova, afirmă el, dar nu am reuşit să aflăm care sat anume: Sorin a explicat că nu îşi mai aminteşte exact cum se cheamă localitatea lui de baştină, şi nu-şi aminteşte nici numele său de familie. A fost, probabil, instruit suficient de bine de părinţi să nu divulge aceste amănunte, care ar putea să-i pună, la o adică, în încurcătură în faţa autorităţilor- din păcate, părinţii lui Sorin, oricine ar fi ei, nu au motive de îngrijorare, autorităţile nu par interesate nici de micii vânzători ambulanţi de linguri şi umeraşe de lemn. Deşi ar trebui să se afle la şcoală, Sorin îşi duce zilele pe stradă. Din ce povesteşte el, se pare că întreaga familie- mamă, tată, şi încă doi fraţi- se întreţin lucrând linguri şi alte mici obiecte din lemn. După ce au un stoc serios de marfă, se urcă cu toţii în tren, venind la Cluj sau într-un alt oraşmare, unde, timp de alte câteva săptămâni, îşi vând marfa, dormind în gară sau în scări de bloc. E greu însă de ghicit cât adevăr e în spatele vorbelor lui Sorin. „Copiii abuzaţi, exploataţi, tind să ascundă amănuntele situaţiei în care se află, cosmetizând realitatea. E un mecanism de apărare natural al psihicului uman. De aceea sunt destul de greu de depistat cazurile de abuz, exploatare sau maltratare a copiilor”, a explicat Monica Vaida, psihopedagog.

 

Tradiţiile de iarnă, izvor de bani

Perioada sărbătorilor de iarnă este un izvor de bani pentru „colindătorii” şi „urătorii” de pe stradă sau din mijloacele de transport în comun. Dotaţi cu un arsenal de-a dreptul grotesc- tot felul de măşti improvizate, costume, sorcove şi alte instalaţii care mai de care mai fanteziste- aceştia colindă, joacă, urează în moduri pe care urechea şi creierul cu greu le pot tolera. Versurile şi linia melodică a colindelor tradiţionale, pervertite până ajung de nerecunoscut, agasează trecătorii sau călătorii din autobuze. Cu toate acestea, oamenii le aruncă un leu- doi, parcă pentru a-i face să tacă.

Cerşetoria e o problemă delicată şi o soluţie rapidă pentru eradicarea ei e greu de găsit. Atâta vreme însă cât oamenii nu conştientizează că, întinzând un leu unei femei cu un copil în braţe, o determină să nu găsească un alt mod de a se întreţine şi condamnă acel copil la acelaşi mod de viaţă, flagelul cerşetoriei nu va dispărea din societate.

 

---