Mircea Geoană despre Revoluţie şi cei 20 de ani care au trecut

Sectiuni

V-a placut acest articol?

(total 1 voturi)

Arhiva

Lu Ma Mi Jo Vi Sa Du
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
272829


Citeşte varianta PDF

Taras Bulba - N.V. Gogol. Regia: Vladimir Bortko





Chestionar: OGM

Consumaţi alimente modificate genetic?






Dimensiunea fontului: Decrease font Enlarge font
image

Politicianul Mircea Geoană povesteşte, în interviul acordat Agenţiei MEDIAFAX, despre Revoluţie şi despre ce au însemnat ultimii 20 de ani pentru el şi pentru societatea românească.

Mircea Geoană: Foarte mulţi oameni spun că avem o libertate amară; în mare măsură, sunt de acord cu ei.

Reporter: Ce funcţie aveaţi la Revoluţie?

Mircea Geoană: Eram inginer, adjunct de şef de brigadă la Energomontaj.

Reporter: Ce făceaţi în acele zile?

Mircea Geoană: Am mers, cu soţia, la Intercontinental, pe 21 seara, iar pe 22 am ieşit cu toţii în stradă.

Reporter: Ce aşteptări aţi avut?

Mircea Geoană: Am sperat în primul rând la libertate, la fel ca toţi românii. În al doilea rând, am sperat la un trai mai bun, pentru că anii '80 au fost foarte duri din acest punct de vedere. Fiind tânăr inginer, am vrut înainte de Revoluţie să ies din ţară, să văd cum funcţionează lucrurile în alte state, să intru în contact şi cu alţi oameni, cu alte culturi. Din păcate, acest lucru nu mi-a fost permis, din cauză că în familia soţiei mele au fost oameni care au plecat din ţară. Nu a fost foarte plăcut acest lucru şi nici foarte uşor, iar până în 1989 am acumulat destule nemulţumiri. Revoluţia a însemnat pentru mine un semnal de normalitate din partea societăţii româneşti, pentru că o societate presată şi încărcată de greutăţi a dat un răspuns ferm şi european, având în vedere ce se întâmplase deja în toate statele socialiste.

Reporter: S-au împlinit aceste aşteptări?

Mircea Geoană: Unele speranţe s-au împlinit, altele nu. În vizitele prin ţară am întâlnit foarte mulţi oameni care mi-au spus că se bucură de libertate, dar nu au bani decât de alimente şi poate de medicamente. Există încă destui oameni nostalgici după vremurile de înainte de 1989. Şi nu sunt nostalgici după regimul comunist. Le lipseşte o anumită ordine şi o stabilitate care nu a mai existat după Revoluţie. Le lipseşte siguranţa locului de muncă, accesul egal la o şcoală, la un spital, tinerilor le lipseşte şansa reală de a avea o locuinţă a lor, iar exemplele pot continua. Din acest punct de vedere, foarte mulţi oameni spun că avem o libertate amară. În mare măsură, sunt de acord cu ei.

Reporter: Unde se află societatea românească acum?

Mircea Geoană: Din nefericire, în acest moment societatea noastră este profund afectată de criza economică şi de consecinţele nefaste ale acesteia. România este, de asemenea, profund divizată şi aş spune chiar rătăcită. Există „mai multe Românii”, fiecare cu problemele, cu preocupările şi cu grijile proprii. Ne lipseşte o viziune clară şi un proiect naţional în care să creadă toţi românii şi pentru care să muncim împreună. Eu cred cu tărie în proiectul „O singură Românie”, care înseamnă să readucem unitatea şi valorile tradiţionale româneşti în mijlocul românilor. Avem nevoie de acest lucru şi sper că vom avea şi înţelepciunea să regăsim unitatea, consensul şi buna-credinţă, atât în mediul politic, dar şi în societatea românească.

Reporter: Consideraţi ca Silviu Brucan a avut dreptate cand a făcut pronosticul privind cei 20 de ani?

Mircea Geoană: Românii nu sunt nici mai înceţi, nici mai iuţi în ceea ce priveşte învăţarea democraţiei. Democraţia este un joc cu foarte multe reguli, pe care îl deprindem abia după parcurgerea unor experienţe. Nu poţi învăţa să fii un democrat din cărţi. Ca ambasador, am avut şansa să cunosc bine sisteme democratice dezvoltate şi consolidate în sute de ani. Cred că regimul democratic este un adevărat labirint, însă unul bine semaforizat, bine reglementat. România s-a adaptat mai greu la noul regim, iar clasa politică este încă în urma societăţii, din acest punct de vedere. Avem încă de învăţat reguli de bază ale democraţiei, pe care le vom învăţa în timp, cu răbdare şi multă muncă. Pentru acest lucru, este însă esenţial ca oamenii care conduc România să aibă ei înşişi o structură democrată şi un set de valori foarte bine sedimentate. Este foarte important să învăţăm, chiar după 20 de ani, din lecţiile dureroase ale tranziţiei. Dacă nu vom trage concluziile corecte după aceşti 20 de ani, mi-e teamă că vom prelungi tranziţia şi vom împiedica modernizarea reală a României.

 


  • email Trimite unui prieten
  • print Versiune pentru tiparit

Scrie un comentariu comment Comentarii (0 scris)

Mai multe stiri

ziare magazinul de ziare Ziare eXTReMe Tracker