Proiectul antirachetă al SUA slăbeşte securitatea şi trădează orientarea antirusească

Deciziile administraţiei SUA privind scutul antirachetă în Europa nu lasă loc pentru participarea Rusiei şi aliaţilor săi în crearea unui sistem de securitate european, ceea ce slăbeşte securitatea şi trădează orientarea antirusească, apreciază un analist rus, citat de RIA Novosti în pagina online.

România a fost în februarie o „sursă de veşti proaste pentru Rusia”, comentează Vladimir Ievseiev, cercetător la Institutul pentru Economie Mondială şi Relaţii Internaţionale din cadrul Academiei de Ştiinţe ruse, referindu-se la hotărârea preşedintelui român, Traian Băsescu, de a accepta instalarea pe teritoriul ţării a unor interceptori de la sol pentru rachete cu rază medie de acţiune, în cadrul proiectului Statelor Unite de apărare antirachetă. Este vorba despre versiunea cu desfăşurare la sol a Sistemului Antirachetă Balistic Aegis (Aegis BMD), echipat cu rachete de tip SM-3, ce urmează să fie instalat până în 2015.

Acest sistem nu reprezintă, însă, o ameninţare la adresa intereselor de securitate ale Rusiei, subliniază analistul. El argumentează în acest sens că Rusia nu deţine rachete de croazieră balistice cu lansare de la sol, cu rază medie de acţiune (între 1.000 şi 5.500 de kilometri) sau rază scurtă (între 500 şi 1.000 de kilometri), precizând că acest tip de rachete a fost eliminat încă din iunie 1991, printr-un acord între fosta Uniune Sovietică şi Statele Unite. În pofida acestui fapt, Moscova şi-a exprimat, totuşi, „îngrijorarea” faţă de hotărârile americane în baza a patru argumente, în opinia analistului.

Primul argument vizează, în opinia lui Ievseiev, faptul că Washingtonul pare că ar fi abandonat relansarea relaţiilor SUA-Rusia, punând Moscova în faţa unui fapt împlinit. În al doilea rând, Moscova este îngrijorată deoarece Washingtonul nu a furnizat nicio informaţie privind numărul şi locurile unde vor fi instalaţi aceşti interceptori, şi nici altitudinile de interceptare sau metodele de ţintire. Al treilea motiv de îngrijorare, planurile SUA de a instala baterii mobile cu rachete de tip SM-3 în Polonia, până în 2018, sunt în opinia acestuia o hotărâre discutabilă. Cel de-al patrulea argument vizează din nou România şi instalarea unor elemente ale sistemului american antirachetă aici, lucru care, în opinia lui Ievseiev nu reprezintă vreo ameninţare pentru Rusia sau vreo schimbare a echilibrului strategic între Moscova şi Washington, ci trimite la „planurile SUA de a instala rachete antibalistice mult mai puternice în Europa, până în 2018-2020”.

Analistul rus consideră că, din păcate, administraţia Barack Obama nu lasă loc celor mai apropiaţi aliaţi, dar nici Moscovei în aceste planuri, apreciind că acest lucru „slăbeşte securitatea şi trădează orientarea antirusă”. „Ar fi mult mai înţelept să se construiască un sistem euroatlantic comun, în direcţia unui proiect antirachetă în care să participe şi Rusia, decât ca Moscova să fie împinsă la periferia europeană”, conchide Vladimir Ievseiev.