Statul judecătoresc!

De-a lungul istoriei omenirea a cunoscut mai multe forme de organizare în privința relațiilor dintre stat, pe de-o parte și cetățeni, pe de altă parte. A fost mai întâi statul sclavagist apoi cel feudal, urmate de statele capitaliste și comuniste în paralel. Pentru perioade determinate de timp au fost însă cazuri în care puterea în stat a fost preluată fie de armată fie de poliție sau, mai grav, de un dictator. Așa au apărut în literatura de specialitate statele cu dictatură militară, statele polițienești sau, dictaturile unor lideri care au acaparat întreaga putere în stat. La noi, ca nicăierea, după așa-zisa democrație originală, ne îndreptăm cu pași mari spre o nouă formă de stat - STATUL JUDECĂTORESC. O formă de stat atipică, impusă încet dar sigur de către judecători, nimeni alții decât cei care ar trebui să vegheze la funcționarea statului prin existența, separată, a celor trei puteri recunoscute în orice stat civilizat și democrat: puterea legislativă, puterea executivă și puterea judecătorească. Prin modul în care înțeleg să protesteze, magistrații vor să demonstreze încă o dată că sunt cei mai tari din stat, că sunt nu una dintre cele trei puteri în stat, ci prima putere în România anului 2009!

Cu riscul de a ne repeta, trebuie să amintim aici că niciuna dintre revendicările magistraților de după 1989 nu a rămas nesoluționată. Dacă Executivul nu le-a dat ceea ce au cerut, judecătorii au dat Guvernul în judecată și tot ei au judecat speța dând soluția, evident, favorabilă magistraților. Așa s-a ajuns în timp ca tăvălugul creșterilor salariale din justiție, pornit de către Valeriu Stoica, să nu mai poată fi oprit de nimeni și de nimic. Nici măcar de bunul simț, care dacă ar fi existat, i-ar fi determinat pe judecători să nu ceară mai mult decât poate da un buget sărăcăcios, auster, de care a dispus țara noastră în ultimii 20 de ani. Au apărut astfel în branșa judecătorilor fel și fel de sporuri care de care mai aberante, ca și în alte profesii bugetare dealtfel, culminând cu sporul de... „stres și suprasolicitare neuropsihică”, în cuantum de 50 la sută din salariul de încadrare al fiecărui judecător. Adică la un salariu de 4000 de lei un judecător mai ia în plus, sub formă de spor, încă 2000 de lei! Cam cât câștigă lunar trei muritori de rând, slujbași cu salariul minim pe economie, sau mai hilar, cam cât șapte-opt pensionari de la CAP! Și acești bani doar din sporul amintit, că mai sunt și altele...

Protestele magistraților, pornite în luna iulie, s-au extins paralizând în prezent circa 80 la sută din numărul instanțelor din România. Judecătorii protestează în primul rând față de prevederile proiectului legii privind salarizarea unică prin care, susțin ei că se „exclud practic judecătorii din rîndul puterii judecătorești, golind astfel de conținut autoritatea judecătorească”, după cum se arată într-un comunicat remis presei de către judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, care au decis să se ralieze protestelor instanțelor din țară. Astfel că, după două luni de vacanță judecătorească (altă aberație prevăzută în Legea de organizare judecătorească!), Curtea Supremă va judeca doar cauzele urgente cu arestați sau minori și cauzele având ca obiect... drepturi salariale! Adică au lăsat din nou deschisă portița pentru judecarea unor cauze în care tocmai ei, judecătorii, pot fi părți... În concepția judecătorilor procesele cu acest obiect sunt mai importante ca de pildă, o evacuare, un partaj, o speță comercială în care se pot pierde sau câștiga mari sume de bani sau un proces în contencios administrativ în care un cetățean se judecă cu o instituție a statului pentru apărarea unui drept legitim...

Întrebat dacă e corect ca instan­țele să dea termene de judecată peste două- trei luni sau chiar în 2010, un reprezentant al breslei judecătorilor replica vădit iritat: „dacă vrem, dăm termene pentru anul 2012”! O atitudine care reflectă cât se poate de clar aroganța și puterea pe care o au judecătorii în țara noastră! Pentru a întări această stare de fapt mai mulți judecători au formulat plângeri penale împotriva premierului Emil Boc și a miniștrilor Gheorghe Pogea, de la Ministerul Finanțelor și Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, acuzându-i de abuz în serviciu. Ei solicită și plata unor daune de 50.000 de lei fiecare! Plângerea urmează a fi soluționată de către Parchet, deși procurorii s-au solidarizat cu protestul judecătorilor!... Nu e greu de ghicit ce soluție vor da procurorii în speța în cauză!

Dacă mai amintim aici și despre intenția magistraților de a boicota alegerile prezidențiale de la sfârșitul acestui an, prin refuzul de a fi desemnați în birourile electorale, afirmația că ne îndreptăm spre un stat judecătoresc se poate transpune, cât mai curând, în practică.