Tarom-ul se... „modernizează”!

După ani de modificări și extinderi ale aeroportului Otopeni din Capitală, putem spune că acesta a ajuns la nivelul unui aeroport de... comună din Germania! După tot felul de măsuri luate la întâmplare, conducerea găsește cele mai năstrușnice modalități de a încurca lucrurile tot mai mult în cadrul aeroportului.

Încercând să plec marți, 04 aprilie, a.c., cu avionul de 12,55 spre Timișoara, m-am prezentat în încăperea în care de regulă făceam check-in-ul. Acolo, pe o tăbliță mică cât palma, pe care nici nu o observasem, eram informați că check-in-ul se face într-o altă clădire la „plecări externe”. Un angajat al aeroportului mi-a indicat pe unde pot ajunge la ghișeul „ticketing” pentru plecări și nu mică mi-a fost surprinderea când am aflat că trebuie să ies afară și să fac vreo jumătate de kilometru pe jos, ca să fac check-in-ul iar apoi să vin înapoi pentru îmbarcare. Mai aveam, ce-i drept și o variantă mai „avantajoasă”, în caz de ploaie. Adică să urc două etaje, să fac slalom printre niște coridoare încâlcite, după care să cobor două etaje, să fac check-in-ul și iar retur, sus-jos, coridoare încâlcite, până la îmbarcare.

După ce, în sfârșit, am rezolvat problema check-in-ului, aproape să pierd avionul, întrucât timpul pierdut cu drumul dus-întors nu îl aveam în calcul, am avut totuși o satisfacție, văzând un cârd de pasageri care alergau și ei în urma mea, făcând mărunt din buze... Nu am reușit să deslușesc ce spuneau, dar bănuiesc că se adresau, printre dinți, conducerii aeroportului.

Și cum o „bucurie” nu vine niciodată singură, am urcat în aeronavă și am dat de alta! Pilotul aeronavei ori era la prima cursă pe acest avion, ori este un anti-talent înnăscut în această profesie! Fac naveta de mulți ani, dar un pilot de o asemenea stângăcie nu mi-a fost dat să întâlnesc până acum... După un zbor, făcut parcă pe un drum de țară cu tractorul, am ajuns la destinație. Am coborât în grabă, însă nu înainte de a-i observa pe cei mai mulți dintre pasageri, colegii mei de „aventură”, care-și făceau cruci, gândindu-se probabil la aceeași conducere a aeroportului Otopeni...