Sectiuni
V-a placut acest articol?
Arhiva
| Lu | Ma | Mi | Jo | Vi | Sa | Du | |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | |||
| 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | |
| 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | |
| 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | |
| 27 | 28 | 29 | |||||
Chestionar: OGM
Mii de hectare de teren agricol au ajuns în ultimii ani în mâna străinilor. În dorinţa de a avea mai repede un ban în mână sau pur şi simplu pentru că nu îl pot lucra, mii de români au ales varianta cea mai simplă, vânzarea terenurilor moştenite de la părinţi sau bunici. Şi cum alţii ştiu să ne aprecieze mai bine terenurile, străinii au fost cei care au luat imediat cam tot ce au găsit de vânzare şi la preţ de nimic.
După ce ani de zile au luptat în instanţă să îşi primească terenurile înapoi, mii de români au ajuns în cele din urmă să îşi vândă terenurile. Oamenii au vrut să câştige mai repede de pe urma acestor terenuri şi în consecinţă şi-au vândut moştenirea primită de la părinţi sau bunci. Cei mai mulţi susţin că nu mai au cum să îşi întreţină terenurile şi că banii investiţi în agricultură se recuperează greu. Şi cum preţul utilajelor este mare, nu mai au bani pentru însămânţare. Aşa se face că mii de hectare de teren au ajuns pe mâna străinilor, care mai nou fac agricultură de performanţă. Nici nu este de mirare dacă ţinem cont că străinii sunt chiar încurajaţi de acest lucru încă de la cel mai înalt nivel. În urma acestor tranzacţii şi preţurile terenurilor a crescut simţitor. Asta şi pentru că pe de o parte terenurile aveau un preţ extrem de mic în ţara noastră dar mai ales că ţările din vestul europei îşi încurajază cetăţenii să cumpere terenuri agricole în interiorul Uniunii Europene. Cele mai multe terenuri agricole au fost cumpărare în vestul ţării, acolo unde străinii au pătruns mai uşor. Asta şi pentru că în judeţele Arad, Bihor sau Timiş sunt şi cele mai multe comunităţi de italieni sau nemţi. Aici, italienii au fost cei care au cumpărat cele mai multe terenuri. Mulţi au cumpărat sute sau chiar mii de hectare cu scop clar de a-l revinde mai târziu la un preţ mai mare însă alţii au venit în România pentru a face agricultură performantă, însă, la preţuri mult mai mici ca în ţara de origine.
În aşteptarea cumpărătorilor
Cu toate că în ultimii ani s-au vândut o treime din terenurile agricole din vestul ţării, deţinătorii de terenuri sunt încă în aşteptarea cumpărătorilor „cu bani”. Dacă în urmă cu 10 ani un hectar de teren se vindea cu 200 de euro, aceeaşi suprafaţă de teren poate fi cumpărată acum cu preţuri cuprinse între 2500 şi 5000 de euro. Situaţia are şi o explicaţie. Oamenii ştiu că mai devreme sau mai târziu va veni un cumpărător, aşa că nu vând decât dacă este strict necesar. Oricum, majoritatea ternurilor sunt de vânzare. „La noi un hectar de teren se vinde la 2600 de euro, cu banii în mână” ne spune un locuitor din comuna arădeană Zărand. Aici o mare parte din terenuri au fost vândute deja către investitori, care ştiu să facă agricultură performantă. Aceeaşi situaţie este şi în oraşul Sântana din judeţul Arad unde în ultimii ani preţul terenurilor a crescut de peste 15 ori. Primarul oraşului Viorel Enache susţine că oamenii au început să fie mai atenţi la preţul de vânzare al terenului. „Avem situaţii în care investitorii se interesează de terenuri agricole. Oraşul Sântana a fost unul agricol prin definiţie până în anul 1989, când aici se făcea agricultură de performanţă. Acum multe firme au început să cumpere terenuri şi încet, încet, se schimbă şi caracterul oraşului, de la unul agricol, la unul cu industrie” ne spune Viorel Enache. În această situaţie, preţul terenurilor a ajuns să depăşească 3500 de euro la distanţe apreciabile de oraş însă preţul poate ajunge chiar şi la 5000 de euro în imediata apropiere a oraşului. Şi la Sântana, oamenii sunt în aşteptarea clienţilor care plătesc peste 3500 de euro pe un hectar. „În acest moment rar mai poţi găsi un hectar de teren sub 3500 de euro. Cei mai mulţi ţin terenurile în speranţa că vin străini care plătesc mai mult. Vând mai ieftin doar cei care sunt strâmtoraţi cu banii şi nu au de unde să se împrumute” mai spune primarul oraşului Sântana Viorel Enache. Şi nici nu este de mirare că s-a ajuns la o situaţie de acest gen. Străinii vin în continuare să cumpere terenuri în România pentru că aici pământul este de cea mai bună calitate şi au un element extrem de important: sunt de 50 de ori mai ieftine decât în Italia sau Germania. Şi dacă la noi un hectar de teren costă în medie 3000 de euro, în ţările din vestul europei rar dacă găseşti un hectar de teren sub 100 de mii de euro. În multe cazuri, un hectar de teren poate ajunge chiar şi la 300 de mii de euro. Dovadă sunt chiar agricultorii străini care au lăsat ţările de origine pentru a veni în România şi a face agricultură în locul românilor. Aceştia exportă cea mai mare parte a recoltei peste graniţă, în timp ce produsele româneşti sunt din ce în ce mai greu de găsit în pieţele româneşti. Şi în acest condiţii nici nu este de mirare că preţurile la alimente sunt stabilite deja de importatori sau chiar de cei care încet-încet au pus mâna pe toate terenurile fertile din ţara noastră.
Scrie un comentariu
Comentarii (1 scris)
-
Scris de Rodica, 17 Ianuarie, 2012 21:32:04Apreciez articolul de mai sus dar pun o intrebare: de ce nu cunpara Statul Roman terenurile celor care vor sa le vanda la cel putin 1 euro/ha astfel incat pamantul sa fie in proprietatea tarii si sa se creeze locuri de munca pentru locuitorii satelor? locuitarii angajati in agricultura sa fie retribuiti de Stat, iar beneficiile benasti obtinute din valorificarea produselor agricole sa contribuie la cresterea PIB-ului.
Mai multe stiri
- Bătaie cu mături între preoţi în Biserica Naşterii Domnului din Betleem
- 50 de refugiaţi coreeni incită la violenţă prin manifeste şi bani împotriva regimului de la Phenian
- Kim Jong-il a murit
- Iranul va judeca 15 persoane acuzate de spionaj pentru SUA şi Israel
- Obama salută succesul extraordinar al Statelor Unite în Irak
- Dumitru Prunariu: „În societatea românească, întâi, a trebuit să recunoască străinii valoarea cuiva pentru a fi recunoscută şi de români”
- EXCLUSIV. Interviu cu Dumitru Prunariu
- Ping-pong cu dosarul revoluţiei!
- Românul nu renunţă la a celebra munca prin dulce leneveală. Marele regret: 1 Mai a căzut duminica!
- Denumiri noi pentru trenuri vechi
- Marcel Iureş despre cultură şi instituţii: „Autorităţile au impresia că pot controla şi de cele mai multe ori din „dragoste” îi sugrumă pe artişti”
- Premiile Ig Nobel pe 2011
- Jean-Claude Van Damme, pentru o zi la Jilava
- Homo sapiens şi omul de Neanderthal nu prea se întâlneau
- DiCaprio şi Scorsese ar putea colabora din nou, la un remake al filmului "The Gambler"







Eveniment


